Sunt atestate cele mai vechi urme ale prezenței umane de pe continent, de acum 1,9 milioane de ani.

Cu aceste rezultate, România intră pe prima scenă a știintei evoluției umane care cercetează genomul uman, înrudirea popoarelor, influența genetică. Vom ști însă cum să valorificăm acest statut?

Urmăriți radiografia unui domeniu subfinanțat, cu distrugeri și furt din patrimoniul național valoros. Descifrăm și ce stă în spatele mitului uriașilor din Carpați.

Continentul african, cu 2 milioane de ani în urmă. Un grup de hominini, ulterior catalogați drept HOMO ERECTUS, caută resturi animale lăsate de lei și hiene. Ei nu știu să vâneze. Nu vorbesc, scot doar câteva sunete, dar comunică între ei.

Se aleg într-un final cu cateva oase mari, abandonate de animalele de pradă. Sunt consumatori de carne și au văzut că o digeră mai ușor decât erau obișnuiți cu rădăcinile plantelor. Mai puțin efort pentru stomac, mai multă energie pentru creier, implicit apare exersarea imaginatiei. Unuia dintre indivizi îi apare un gând - Osatura din care mâncau direct, poate fi... spartă cu pietre mari.

Și mai are un gând, care le va schimba viața și chiar viitorul speciei - le trebuie alte pietre mici, ascuțite, cu care sa porționeze mai bine resturile, și astfel vor avea și provizii. Trebuie doar să le lovească între ele, ca să obțină muchii tăioase.

Cu timpul, animalele mari, de pe urma cărora trăiesc și ei, migrează. Au plecat pe firul apei. Indivizii le simt mirosul, le iau urma și fac un desen pe pământul moale. Harta incipientă e tot rodul imaginației. Pornesc, umblă doar grupați, într-un marș către necunoscut. De-ar ști acești bipezi că la un moment dat ...vor domina planeta! Și în lunga lor călătorie, lasă urme prin toate locurile pe unde trec....

Aproape 2 milioane de ani mai târziu, cercetărori români găsesc oase preistorice cu urme de tăieturi pe ele.

La fel găsiseră și giorgienii, spaniolii, ucrainenii, indonezienii sau chinezii. Omul modern are astfel dovada unei migrații de amploare, în trecut. Se fac analize complexe, de laborator, se formează echipe mixte de cercetare din multe țări, sunt publicate studii. Lumea științifică își îndreaptă atenția și spre România, care din acest an are atestate, oficial, cele mai vechi urme ale prezenței umane, din Europa, dar și dovada că pe aici au ajuns homininii plecați din Africa.

Din 2025, România intră pe prima scenă a știintei evoluției umane, e în clubul select al țărilor cu prezență umană foarte veche. Vom ști noi oare... sa valorificam acest statut? Descoperirea vine pe fondul unor realități rușionase, gestionate dezolant. În diverse situri arheologice mai vechi sau mai noi din țara noastră, peisajul întristează- vestigiile și bunurile de patrimoniu sunt ignorate, distruse, jefuite și desconsiderate.

Construim, facem șosele, căi ferate, proiecte imobiliare. Pentru toate e nevoie de descărcare arheologică. E prilej pentru noi descoperiri doar că ritmul săpăturilor e mult mai alert decât se face depozitarea vestigiilor. Multe artefacte ajung prada hoților, la suprafață și la subteran. Asta în condițiile în care România devine o importantă zonă de studiu a populațiilor străvechi, care au trecut pe aici și ne-au influențat ADN-ul și chiar comportamentul.

Comuna Tetoiu este fărâma de lume dintr-o margine a județului Vâlcea, ascunsă între 2 culmi, pe Valea Oltețului, care devine treptat un El Dorado pentru paleontologi și antropologi. Teritoriul de azi al localității, cu 3 sate, un râu și un pârâu, este locuit din Paleolitic. Încă din 1960 aici a fost stabilit situl arheologic de la Grăunceanu - Bugiulești. În urma prăbușirii unei râpe de lângă cursul de apă, au ieșit la lumina 2 cranii de maimuță, dar și oase de struț și de cerb, un maxilar de mamut, plus un craniu de panteră. Osemintele sunt păstrate la Institutul national de speologie, al Academiei Române. Aproape 65 de ani s-a știut în acest caz că avem cel mai mare sit fosilifer de mamifere din Europa de Est. Chiar și în prezent, cercetătorii găsesc dovezi importante, pe firul apelor, la Tetoiu. Virgil Drăgușin e directorul adjunct al Institutului român de speologie și doctor în paleontologie, și vine periodic în zonă.

De pe teren, oasele ajung la laborator. Virgil Drăgușin și Alexandru Petculescu sunt specialiștii de la noi care au pornit în urmă cu 5 ani o cercetare amănunțită pe fosilele de la Grăunceanu, împreună cu o echipă din Statele Unite și din Marea Britanie. Așa au descoperit că oasele de la institut poartă pe ele, urme fine, care puteau fi produse doar de humanoizii din acele vremuri, cu unelte de piatră primitive.

Echipa internațională a făcut o serie de analize complexe șI scumpe, finanțate de partenerii din străinătate. Abia în ianuarie acest an au publicat rezultatele studiului și astfel, României îi este atribuit locul în care homininii – strămoși ai omului – au fost semnalați official la Tetoiu, pe Valea Oltețului, în urmă cu peste 1,95 de milioane de ani. Anterior, cea mai veche atestare similară era la Dmanisi , în Georgia, cu o vechime de 1,8  de milioane de ani.

Noua descoperire deschide drumul unor studii ulterioare - se pot obține granturi europene pentru cercetarea locului, mai ales că acesta abundă de fosile. Zona Văii Oltețului, cu numeroase dealuri și păduri este afectată frecvent de alunecări de teren, prilej ca solul să își dezvăluie singur comorile.

La 300 de metri deasupra nivelului mării, cercetătorii speră că vor găsi într-un final și oseminte umane, dar și unelte de piatră, folosite în Pleistocen. De altfel, la 30 de kilometri de județul Satu-mare, pe granița de nord a României, la Korolevo, în Ukraina, s-au găsit unelte preistorice, cu vechime de 1,4 milioane de ani. În viitor, este posibil ca alte studii noi să facă o conexiune între situri europene din diverse țări, pentru a fi stabilită migrația lui Homo Erectus, plecat pe urmele mamuților, din Africa spre nordul Europei.

Ar vrea speologii să studieze aceste locuri doar că au o problemă - zona Tetoiu e periată frecvent și de unii dintre localnici, care au pornit la vânătoare de vestigii, iar aceștia le ascund, când dau de ele. În comunitățile sărace de aici s-a dus vestea că oasele sunt valoroase. Există și o piață neagră. La o simplă căutare pe internet, dinții și oasele de mamut se vând pe bani frumoși, pe site-uri din Marea Britanie sau Statele unite, unde sunt căutate de diverși colecționari.

Într-un sat vâlcean, speologul Virgil Drăgușin duce muncă de lămurire cu un localnic, despre care a aflat că are un fildeș de mamut.

Fotografia cu fildeșul a circulat online, dar osul nu s-a vândut, pentru că scos din mediul lui natural, s-a crăpat și deteriorat. Acum are nevoie de restaurare. Deținătorul nu poate explica de ce l-a păstrat și nu l-a predat autorităților, dar spune că NU din rațiuni financiare.

Bani de o cercetare sistematică, la fața locului nu sunt, după cum explică Virgil Drăgușin, cu prilejul altor filmări, în alt sit arheologic.

Virgil Drăgușin, specialist în paleoantropologie: „România a fost mereu la o margine, la periferia cercetării, pentru că nu s-a facut cercetare în paleontropologie.”

De cercetări minuțioase e nevoie și în peșteri. Și aici sunt prezenți, de ani de zile, hoții de fosile. În grotele din măruntaiele pământului sunt căutate în special cranii de urs de peșteră și de leu de peșteră.

Am filmat la „România, te iubesc!” astfel de practici ilegale nederanjate și cu 12 ani în urmă.

Puține peșteri de la noi se închid cu cheia, și mai puține au sisteme de supraveghere video, așa cum găsim în alte țări. Grote de importanță mare sunt la îndemâna oricărui doritor, deși avem peșteri în care s-au descoperit urmele humanoizilor de acum 35 de mii de ani, când pe teritoriul României se întâlneau și chiar conviețuiau omul de Neanderthal, cu omul modern, Homo Sapiens.