VIDEO Noua structură care va ajuta la gestionarea granițelor UE: Cei mai mulți candidați recrutați în primul val să devină viitori grăniceri europeni sunt din România
Unul din cinci candidați admiși să facă parte din primul val de grăniceri europeni, parte din Corpul Permanent al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă al Frontex, sunt din România și au început deja să se antreneze pentru a fi trimiși în teren, în misiune, de la începutul anului următor, a declarat Fabrice Leggeri, directorul executiv al Frontex, într-un interviu acordat HotNews.ro .
Despre noii grăniceri europeni, tăierile de buget care afectează Frontex, închiderea granițelor europene în cazul pandemiilor și cum s-au schimbat operațiunile Frontex în noul context global - în interviul din articol.
Info pe scurt:
FRONTEX sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, instituție europeană cu misiunea de a proteja granițele externe ale Uniunii Europene și a spațiului Schengen, e în prezent într-o schimbare a modului în care va acționa de acum încolo.
Dacă până acum Frontex funcționa cu grăniceri și ofițeri detașați din statele membre pentru diverse operațiuni, în viitor agenția va avea propriul său corp de grăniceri, cu uniformă proprie și mijloace tehnice de intervenție și va lucra cot la cot cu autoritățile din statele membre, iar noii grăniceri vor participa chiar în misiuni în țări terțe din afara UE.
Înființarea Corpului Permanent al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă (European Border and Coast Guard standing corps) a fost decis în 2019 și, în prezent, Frontex a demarat primul val de recrutări din rândul statelor membre, chiar dacă criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost o provocare directă pentru agenție.
„Avem obiectivul de a construi acest Corp Permanent până în 2027 când sperăm să avem circa 10.000 de polițiști de frontieră și ofițeri de pază de coastă. În prezent recrutăm primul val de angajați ai Frontex, grăniceri UE care vor fi dislocați în premieră cu o uniformă europeană din partea UE”, explică pentru Fabrice Leggeri, directorul executiv Frontex într-un interviu acordat HotNews.ro
„În trecut, în operațiunile noastre, aveam doar grăniceri și ofițeri de pază de coastă din țările membre care erau dislocați sub umbrela Frontex. Acum, cu acest Corp Permanent, recrutăm până la 600 de grăniceri care vor fi trimiși în 2021 în teren. Aceștia sunt de categoria 1, adică vor fi personal al UE. Sunt și alte categorii de personal în cadrul Corpului Permanent care vor fi detașați de către statele membre, dar vor fi pe termen lung, până la patru ani. Coloana vertebrală a acestui Corp Permanent va avea circa 3.000 de angajați UE care vor lucra ca grăniceri cu uniformă europeană, plus alți 7.000 de ofițeri de frontieră detașați din statele membre, unii pentru o perioadă de până la patru ani”, spune Leggeri.
Acum, Frontex a recrutat primul lot de 265 de candidați care au început antrenamentele din 16 iunie și ar trebui să intre în acțiune din ianuarie anul următor.
Potrivit acestuia, membrii corpului permanent vor fi ofițeri care vor purta uniforma Frontex și vor fi dislocați în statele membre unde vor lucra cot la cot poliția de frontieră națională din țările UE. Acolo unde vor fi dislocați, uniformele proprii vor avea culoarea albastră și vor purta însemnele instituției atât în engleză, cât și în limba statului în care activează.
„Acesta este proiectul, pot fi dislocați în fiecare stat membru sau pot fi chiar trimiși în țări terțe, cum avem acum o operațiune în Albania. Sunt planuri să desfășurăm operațiuni Frontex și în alte state țări din Balcani”, declară Fabrice Leggeri.
Realizarea acestei noi ramuri europene pentru controlul frontierelor vine însă condiționată și de alocările bugetare. În 2018 Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 11,5 miliarde de euro care urma să acopere atât salariile Frontex, dar mai ales achiziția de echipamente și mijloace tehnice pentru perioada 2021-2027.
„Din păcate, au fost tăieri din motive politice. S-a decis în cadrul negocierilor la nivelul UE ca bugetul să fie redus. Acum ne uităm practic la un buget tăiat cu circa 40-50%. E o situație îngrijorătoare. Un element strategic, cheie al Corpului Permanent Frontex, nu e doar să avem angajații pe care îi recrutăm, ci să avem echipamentele tehnice necesare”, susține directorul Fabrice Leggeri în interviul acordat HotNews.ro.
În prezent, Frontex funcționează după un model operațional în care închiriază de la statele membre vehiculele, navele, avioanele sau elicopterele necesare pentru diverse operațiuni.
„Acest lucru înseamnă și un deranj pentru statele membre, e dificil de planificat și există o flexibilitate mai redusă. Spre exemplu, la început de martie, în Grecia, ne-am confruntat cu lipsa de nave, de echipamente tehnice. Deși a existat o susținere puternică pentru dislocarea rapidă a unei operațiuni Frontex în Grecia, problema e că există o lipsă de capacitate europeană sau națională de gestionare a granițelor din punct de vedere al echipamentelor tehnice”, spune directorul Agenției.
„Avem acest mandat de a dota Corpul Permanent de grăniceri Frontex cu propriile nave, avioane, elicoptere. Testăm drone, avem în prezent și propria capacitate de monitorizare aeriană. Dacă UE totuși investește, să zicem, un miliard de euro în echipamente tehnice, atunci ar fi o investiție mai bună dacă e una făcută de Frontex. Dacă e o investiție făcută de Frontex, atunci acele nave, acele avioane, drone sau vehicule pot fi utilizate și dislocate în fiecare stat membru unde e nevoie. Dacă trebuie să depindem de capacitățile naționale, atunci suntem legați de unele dificultăți sau alte priorități care apar”, precizează Leggeri.
„Sunt îngrijorat în ceea ce privește echipamentul tehnic - achiziția de nave, de avioane, elicoptere... Avem nevoie de aceste investiții și aici cred că nu ne va ajunge bugetul”, spune oficialul european, subliniind că acum nu ar fi un moment potrivit „să tăiem mijloacele care ne ajută să administrăm granițele”.
Directorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă spune că tăierile de buget au fost decise înainte de pandemie și au fost confirmate după pandemie.
„Dar această pandemie a arătat tocmai că avem nevoie de granițe externe care să funcționeze foarte bine. Managementul granițelor externe nu se referă numai la migrația neregulată, returnarea migranților sau crima transfrontalieră. Am descoperit în ultimele luni că atunci când granițele externe nu pot opri sau tempera o pandemie globală, atunci suntem cu toții în pericol. [Pandemia] ne-a obligat să ne închidem toți, să impunem restricții de mobilitate. Am avut de-a face cu situații pe care niciun cetățean UE nu și le-ar fi imaginat”, detaliază Fabrice Leggeri.
Potrivit acestuia, managementul granițelor ține de administrarea adecvată a mobilității umane, iar noua realitate impune și o atenție în plus acordată dimensiunii sanitare.
„Dacă înțelegem că într-o lume a globalizării, în care trebuie să ne asigurăm că ținem sub control migrația, că terorismul și criminalitatea transfrontalieră este sub control, granițele externe pot fi folosite ca filtre. Acum avem și această situație sanitară. Ce se va întâmpla dacă pe alte continente înafara UE pandemia va continua sau se va reactiva? Cum vom menține un nivel înalt al controlului granițelor externe? Avem nevoie de o atenție în plus pe dimensiunea sanitară”, spune Leggeri.
Potrivit acestuia, noii grăniceri ai Frontex ar putea ajunge să lucreze și în România, alături de poliția de frontieră sau garda de coastă, dar asta doar dacă România cere acest lucru.
„Noi desfășurăm periodic operațiuni în România, cum ar fi cele de la aeroportul din București. Acum avem în desfășurare o operațiune cu scop multiplu în zona maritimă, implică paza de coastă, operăm în Marea Neagră și colaborăm cu România și Bulgaria. Putem sprijini România și Bulgaria la granițe, cu un accent pe aplicarea legii, lupta împotriva activităților criminale, împotriva contrabandei. Cooperăm foarte mult cu vămile din ce în ce mai mult”, spune Leggeri, care a mai precizat că „statele membre sunt suverane și nu pot fi forțate să găzduiască operațiuni Frontex”.
Cât privește situația în care noii angajați români ai Frontex ar putea ajunge să lucreze alături de colegii români de la poliția de frontieră, Leggeri spune că în general principiul este de a mixa naționalitățile, dar că echipele care vor fi formate sunt bazate pe aptitudinile tehnice.
„Vrem să facem echipe de sine stătătoare care să lucreze sub comanda statelor membre. Spre exemplu, o astfel de echipă trebuie să poată să administreze monitorizarea unei secțiuni a graniței externe sau să poată detecta documente false, să filtreze migranții sau să identifice modele de criminalitate transfrontalieră”, declară Leggeri.
„Oficial, toate călătoriile au fost suspendate, asta însemnând că numărul călătorilor a fost redus drastic, au rămas doar călătoriile esențiale prin UE. De cealaltă parte, există fluxurile neregulate de migrație care acum și ele au fost suspendate pentru că a existat o lipsă a modalităților de transport. Țările s-au închis și au existat restricții, unele companii aeriene aproape că nu au mai zburat deloc. A fost o situație care a adus cu ea o serie de provocări”, spune Leggeri care a făcut o referire și la situația delicată din Grecia de la începutul anului.
„La finalul lunii februarie (...) am avut declarațiile la nivel înalt ale Turciei care spuneau că deschid granițele migranților către UE, iar Grecia a cerut ajutor de la Frontex și UE, iar noi am activat intervenția rapidă Evros la granițele terestre între Turcia și Grecia și intervenția rapidă Egeean pentru zona maritimă dintre cele două țări. Au fost operațiuni puternic susținute de instituțiile și țările membre UE. Toate statele au contribuit la operațiunile noastre. Chiar și la vârful pandemiei de COVID-19 am avut circa 600 de polițiști de frontieră sau ofițeri ai gărzii de coastă care operau în Grecia”, povestește directorul Frontex.
Potrivit acestuia, în timpul pandemiei au trebuit inventate rapid noi moduri de a disloca personalul acolo unde era nevoie.
„A trebuie să dislocăm în Grecia sute de polițiști de frontieră de la statele membre, unii din România chiar. Dar cum să dislocăm personalul când toate companiile aeriene nu mai zburau, când există restricții și carantine obligatorii. Așa că am inventat, împreună cu statele membre și instituțiile UE, un nou tip de recunoaștere reciprocă a procedurilor de carantină. Am căzut de acord astfel încât grănicerii noștri să intre întâi în carantină acasă și apoi am organizat curse aeriene speciale pentru a putea fi siguri că polițiștii de frontieră pe care îi trimitem în Grecia sunt sănătoși și nu sunt infectați”, spune Leggeri.
O atenție deosebită a fost acordată inițial achiziției de echipamente de protecție care să fie distribuite acolo unde existau operațiuni în curs ale Agenției. În același timp, la sediul instituției s-a instaurat tele-munca, iar în rândul personalului au fost doar două cazuri confirmate de coronavirus.
Fabrice Leggeri susține că situația granițelor în contextul pandemiei este strâns legată de impactul economic pe care Europa îl va resimți, dar și că autoritățile de pe toate planurile trebuie să fie pregătite pentru un al doilea val sau dacă pandemia va rămâne puternic activă în alte părți din lume.
„Din punct de vedere al controlului granițelor, ține de mobilitate. Boala s-a răspândit pe fondul mobilității umane. Din această cauză statele au decis la nivel național să-și închidă granițele. A avut efect, numărul de cazuri a scăzut, dar nu putem sta așa la nesfârșit. Trebuie să fim atenți la ce spun specialiștii, dacă vine un al doilea val. Trebuie să învățăm cum să trăim, cum să lucrăm și cum să călătorim în această situație în care vom face față unei pandemii. Dacă nu e vorba de COVID-19, ar putea fi alta. Într-un moment al globalizării, în care mobilitatea e un datum, trebuie să ne dotăm cu capacități de gestionare a frontierelor, să punem în funcțiune sisteme care ne permit să diminuăm riscul pandemic”, spune Leggeri.
„Noi nu suntem doctori la Frontex. Suntem grăniceri și paznici de coastă. Dacă autoritățile sanitare ne pot spune ce să verificăm la granițe, ce trebuie să facem, atunci ar fi cel mai bun mod de a ne asigura că avem metodologie pe termen lung pentru granițele externe. Lucrăm la proceduri, cum ar trebuie controlul granițelor să ia în considerare riscurile sanitare, ce fel de echipamente ar trebui să avem pentru a putea, spre exemplu, pune călătorii în carantină”, declară Leggeri.
Directorul Frontex atrage atenția și că Europa trebuie să se uite din nou și la fluxurile de migranți, odată cu relaxarea restricțiilor de transport.
„În aprilie am avut doar 900 de treceri neregulamentare la granițele externe, o cifră fără precedent. Și asta pentru că nu exista practic mobilitate la nivel global, jumătate din populație a stat acasă. Când cursele aeriene revin la normal, tipurile de transport se reiau, atunci și fluxurile de migranți vor reveni. Și trebuie să luăm în considerare riscurile legate de COVID-19 și de migranți”, a spus directorul Frontex în interviul acordat HotNews.ro.
Info pe scurt:
- Agenția care se ocupă de protecția frontierelor externe ale UE și spațiului Schengen - Frontex - își construiește propriul corp permanent de grăniceri, cu uniformă și mijloace tehnice proprii.
- În primul val de recrutări din statele membre, unul din cinci candidați admiși au fost din România, cel mai mare număr dintre toate statele de unde s-au făcut recrutările.
- În total circa 600 de grăniceri proprii ai Frontex ar urma să ajungă pe teren în misiuni, să lucreze cot la cot cu polițiștii și vameșii statelor europene, la începutul lui 2021. Ținta pe următorii ani: circa 3.000 de astfel de angajați.
- Bugetul Frontex însă, a fost aproape înjumătățit, iar acest lucru pune în pericol dotarea cu tehnică (vehicule, vase, avioane, elicoptere și drone) a noilor grăniceri europeni, spune Fabrice Leggeri, directorul Frontex, într-un interviu acordat HotNews.ro.
- Tăierea fondurilor destinate Frontex vine chiar în contextul pandemiei de coronavirus care a blocat la propriu continentul european.
- Acum mai mult ca niciodată, cu pandemia de COVID-19 blocând aproape complet granițele statelor UE, tăierile de fonduri ar putea fi o vulnerabilitate. „Pandemia a arătat tocmai că avem nevoie de granițe externe care să funcționeze foarte bine”.
- „Trebuie să ne dotăm cu capacități de gestionare a frontierelor, să punem în funcțiune sisteme care ne permit să diminuăm riscul pandemic”, a declarat Leggeri.
Corpul Permanent al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă - noua structură a grănicerilor europeni care vor păzi granițele externe
FRONTEX sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, instituție europeană cu misiunea de a proteja granițele externe ale Uniunii Europene și a spațiului Schengen, e în prezent într-o schimbare a modului în care va acționa de acum încolo.
Dacă până acum Frontex funcționa cu grăniceri și ofițeri detașați din statele membre pentru diverse operațiuni, în viitor agenția va avea propriul său corp de grăniceri, cu uniformă proprie și mijloace tehnice de intervenție și va lucra cot la cot cu autoritățile din statele membre, iar noii grăniceri vor participa chiar în misiuni în țări terțe din afara UE.
Înființarea Corpului Permanent al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă (European Border and Coast Guard standing corps) a fost decis în 2019 și, în prezent, Frontex a demarat primul val de recrutări din rândul statelor membre, chiar dacă criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost o provocare directă pentru agenție.
„Avem obiectivul de a construi acest Corp Permanent până în 2027 când sperăm să avem circa 10.000 de polițiști de frontieră și ofițeri de pază de coastă. În prezent recrutăm primul val de angajați ai Frontex, grăniceri UE care vor fi dislocați în premieră cu o uniformă europeană din partea UE”, explică pentru Fabrice Leggeri, directorul executiv Frontex într-un interviu acordat HotNews.ro
„Recrutăm până la 600 de grăniceri care vor fi trimiși în teren în 2021. Până acum unul din cinci noi candidați admiși a fost din România”
„În trecut, în operațiunile noastre, aveam doar grăniceri și ofițeri de pază de coastă din țările membre care erau dislocați sub umbrela Frontex. Acum, cu acest Corp Permanent, recrutăm până la 600 de grăniceri care vor fi trimiși în 2021 în teren. Aceștia sunt de categoria 1, adică vor fi personal al UE. Sunt și alte categorii de personal în cadrul Corpului Permanent care vor fi detașați de către statele membre, dar vor fi pe termen lung, până la patru ani. Coloana vertebrală a acestui Corp Permanent va avea circa 3.000 de angajați UE care vor lucra ca grăniceri cu uniformă europeană, plus alți 7.000 de ofițeri de frontieră detașați din statele membre, unii pentru o perioadă de până la patru ani”, spune Leggeri.
Acum, Frontex a recrutat primul lot de 265 de candidați care au început antrenamentele din 16 iunie și ar trebui să intre în acțiune din ianuarie anul următor.
„Sunt mulți candidați din România. În total sunt 56 de candidați români admiși dintr-un total de 256 în acest prim lot. Cam unul din cinci noi recruți este din România. După profilul lor, majoritatea provin din rândul autorităților de ordine, de la poliția de frontieră sau paza de coastă”, detaliază directorul Frontex.
Noua structură de forțe de la frontierele UE - uniforme specifice și mijloace tehnice noi
Potrivit acestuia, membrii corpului permanent vor fi ofițeri care vor purta uniforma Frontex și vor fi dislocați în statele membre unde vor lucra cot la cot poliția de frontieră națională din țările UE. Acolo unde vor fi dislocați, uniformele proprii vor avea culoarea albastră și vor purta însemnele instituției atât în engleză, cât și în limba statului în care activează.
„Acesta este proiectul, pot fi dislocați în fiecare stat membru sau pot fi chiar trimiși în țări terțe, cum avem acum o operațiune în Albania. Sunt planuri să desfășurăm operațiuni Frontex și în alte state țări din Balcani”, declară Fabrice Leggeri.
Realizarea acestei noi ramuri europene pentru controlul frontierelor vine însă condiționată și de alocările bugetare. În 2018 Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 11,5 miliarde de euro care urma să acopere atât salariile Frontex, dar mai ales achiziția de echipamente și mijloace tehnice pentru perioada 2021-2027.
Bugetul alocat de UE, redus drastic: „Sunt îngrijorat în ceea ce privește echipamentul tehnic - achiziția de nave, de avioane, elicoptere...”
„Din păcate, au fost tăieri din motive politice. S-a decis în cadrul negocierilor la nivelul UE ca bugetul să fie redus. Acum ne uităm practic la un buget tăiat cu circa 40-50%. E o situație îngrijorătoare. Un element strategic, cheie al Corpului Permanent Frontex, nu e doar să avem angajații pe care îi recrutăm, ci să avem echipamentele tehnice necesare”, susține directorul Fabrice Leggeri în interviul acordat HotNews.ro.
În prezent, Frontex funcționează după un model operațional în care închiriază de la statele membre vehiculele, navele, avioanele sau elicopterele necesare pentru diverse operațiuni.
„Acest lucru înseamnă și un deranj pentru statele membre, e dificil de planificat și există o flexibilitate mai redusă. Spre exemplu, la început de martie, în Grecia, ne-am confruntat cu lipsa de nave, de echipamente tehnice. Deși a existat o susținere puternică pentru dislocarea rapidă a unei operațiuni Frontex în Grecia, problema e că există o lipsă de capacitate europeană sau națională de gestionare a granițelor din punct de vedere al echipamentelor tehnice”, spune directorul Agenției.
„Avem acest mandat de a dota Corpul Permanent de grăniceri Frontex cu propriile nave, avioane, elicoptere. Testăm drone, avem în prezent și propria capacitate de monitorizare aeriană. Dacă UE totuși investește, să zicem, un miliard de euro în echipamente tehnice, atunci ar fi o investiție mai bună dacă e una făcută de Frontex. Dacă e o investiție făcută de Frontex, atunci acele nave, acele avioane, drone sau vehicule pot fi utilizate și dislocate în fiecare stat membru unde e nevoie. Dacă trebuie să depindem de capacitățile naționale, atunci suntem legați de unele dificultăți sau alte priorități care apar”, precizează Leggeri.
„Sunt îngrijorat în ceea ce privește echipamentul tehnic - achiziția de nave, de avioane, elicoptere... Avem nevoie de aceste investiții și aici cred că nu ne va ajunge bugetul”, spune oficialul european, subliniind că acum nu ar fi un moment potrivit „să tăiem mijloacele care ne ajută să administrăm granițele”.
„Pandemia a arătat tocmai că avem nevoie de granițe externe care să funcționeze foarte bine”
Directorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă spune că tăierile de buget au fost decise înainte de pandemie și au fost confirmate după pandemie.
„Dar această pandemie a arătat tocmai că avem nevoie de granițe externe care să funcționeze foarte bine. Managementul granițelor externe nu se referă numai la migrația neregulată, returnarea migranților sau crima transfrontalieră. Am descoperit în ultimele luni că atunci când granițele externe nu pot opri sau tempera o pandemie globală, atunci suntem cu toții în pericol. [Pandemia] ne-a obligat să ne închidem toți, să impunem restricții de mobilitate. Am avut de-a face cu situații pe care niciun cetățean UE nu și le-ar fi imaginat”, detaliază Fabrice Leggeri.
Potrivit acestuia, managementul granițelor ține de administrarea adecvată a mobilității umane, iar noua realitate impune și o atenție în plus acordată dimensiunii sanitare.
„Dacă înțelegem că într-o lume a globalizării, în care trebuie să ne asigurăm că ținem sub control migrația, că terorismul și criminalitatea transfrontalieră este sub control, granițele externe pot fi folosite ca filtre. Acum avem și această situație sanitară. Ce se va întâmpla dacă pe alte continente înafara UE pandemia va continua sau se va reactiva? Cum vom menține un nivel înalt al controlului granițelor externe? Avem nevoie de o atenție în plus pe dimensiunea sanitară”, spune Leggeri.
Ar putea fi noii grăniceri europeni recrutați în România trimiși să lucreze cot la cot cu vameșii și polițiștii de la frontieră din țară?
Potrivit acestuia, noii grăniceri ai Frontex ar putea ajunge să lucreze și în România, alături de poliția de frontieră sau garda de coastă, dar asta doar dacă România cere acest lucru.
„Noi desfășurăm periodic operațiuni în România, cum ar fi cele de la aeroportul din București. Acum avem în desfășurare o operațiune cu scop multiplu în zona maritimă, implică paza de coastă, operăm în Marea Neagră și colaborăm cu România și Bulgaria. Putem sprijini România și Bulgaria la granițe, cu un accent pe aplicarea legii, lupta împotriva activităților criminale, împotriva contrabandei. Cooperăm foarte mult cu vămile din ce în ce mai mult”, spune Leggeri, care a mai precizat că „statele membre sunt suverane și nu pot fi forțate să găzduiască operațiuni Frontex”.
Cât privește situația în care noii angajați români ai Frontex ar putea ajunge să lucreze alături de colegii români de la poliția de frontieră, Leggeri spune că în general principiul este de a mixa naționalitățile, dar că echipele care vor fi formate sunt bazate pe aptitudinile tehnice.
„Vrem să facem echipe de sine stătătoare care să lucreze sub comanda statelor membre. Spre exemplu, o astfel de echipă trebuie să poată să administreze monitorizarea unei secțiuni a graniței externe sau să poată detecta documente false, să filtreze migranții sau să identifice modele de criminalitate transfrontalieră”, declară Leggeri.
Intervenția rapidă a Frontex în Grecia în luna martie, când erupea pandemia de COVID-19, după ce Turcia a amenințat că dă drumul migranților în UE
Cât privește pandemia care a paralizat practic Europa în ultimele luni, directorul Frontex cataloghează situația ca fiind una „unică în istoria noastră”.„Oficial, toate călătoriile au fost suspendate, asta însemnând că numărul călătorilor a fost redus drastic, au rămas doar călătoriile esențiale prin UE. De cealaltă parte, există fluxurile neregulate de migrație care acum și ele au fost suspendate pentru că a existat o lipsă a modalităților de transport. Țările s-au închis și au existat restricții, unele companii aeriene aproape că nu au mai zburat deloc. A fost o situație care a adus cu ea o serie de provocări”, spune Leggeri care a făcut o referire și la situația delicată din Grecia de la începutul anului.
„La finalul lunii februarie (...) am avut declarațiile la nivel înalt ale Turciei care spuneau că deschid granițele migranților către UE, iar Grecia a cerut ajutor de la Frontex și UE, iar noi am activat intervenția rapidă Evros la granițele terestre între Turcia și Grecia și intervenția rapidă Egeean pentru zona maritimă dintre cele două țări. Au fost operațiuni puternic susținute de instituțiile și țările membre UE. Toate statele au contribuit la operațiunile noastre. Chiar și la vârful pandemiei de COVID-19 am avut circa 600 de polițiști de frontieră sau ofițeri ai gărzii de coastă care operau în Grecia”, povestește directorul Frontex.
Potrivit acestuia, în timpul pandemiei au trebuit inventate rapid noi moduri de a disloca personalul acolo unde era nevoie.
„A trebuie să dislocăm în Grecia sute de polițiști de frontieră de la statele membre, unii din România chiar. Dar cum să dislocăm personalul când toate companiile aeriene nu mai zburau, când există restricții și carantine obligatorii. Așa că am inventat, împreună cu statele membre și instituțiile UE, un nou tip de recunoaștere reciprocă a procedurilor de carantină. Am căzut de acord astfel încât grănicerii noștri să intre întâi în carantină acasă și apoi am organizat curse aeriene speciale pentru a putea fi siguri că polițiștii de frontieră pe care îi trimitem în Grecia sunt sănătoși și nu sunt infectați”, spune Leggeri.
O atenție deosebită a fost acordată inițial achiziției de echipamente de protecție care să fie distribuite acolo unde existau operațiuni în curs ale Agenției. În același timp, la sediul instituției s-a instaurat tele-munca, iar în rândul personalului au fost doar două cazuri confirmate de coronavirus.
„Trebuie să ne dotăm cu capacități de gestionare a frontierelor, să punem în funcțiune sisteme care ne permit să diminuăm riscul pandemic”
Fabrice Leggeri susține că situația granițelor în contextul pandemiei este strâns legată de impactul economic pe care Europa îl va resimți, dar și că autoritățile de pe toate planurile trebuie să fie pregătite pentru un al doilea val sau dacă pandemia va rămâne puternic activă în alte părți din lume.
„Din punct de vedere al controlului granițelor, ține de mobilitate. Boala s-a răspândit pe fondul mobilității umane. Din această cauză statele au decis la nivel național să-și închidă granițele. A avut efect, numărul de cazuri a scăzut, dar nu putem sta așa la nesfârșit. Trebuie să fim atenți la ce spun specialiștii, dacă vine un al doilea val. Trebuie să învățăm cum să trăim, cum să lucrăm și cum să călătorim în această situație în care vom face față unei pandemii. Dacă nu e vorba de COVID-19, ar putea fi alta. Într-un moment al globalizării, în care mobilitatea e un datum, trebuie să ne dotăm cu capacități de gestionare a frontierelor, să punem în funcțiune sisteme care ne permit să diminuăm riscul pandemic”, spune Leggeri.
Presiunea migranților ar putea reveni
„Noi nu suntem doctori la Frontex. Suntem grăniceri și paznici de coastă. Dacă autoritățile sanitare ne pot spune ce să verificăm la granițe, ce trebuie să facem, atunci ar fi cel mai bun mod de a ne asigura că avem metodologie pe termen lung pentru granițele externe. Lucrăm la proceduri, cum ar trebuie controlul granițelor să ia în considerare riscurile sanitare, ce fel de echipamente ar trebui să avem pentru a putea, spre exemplu, pune călătorii în carantină”, declară Leggeri.
Directorul Frontex atrage atenția și că Europa trebuie să se uite din nou și la fluxurile de migranți, odată cu relaxarea restricțiilor de transport.
„În aprilie am avut doar 900 de treceri neregulamentare la granițele externe, o cifră fără precedent. Și asta pentru că nu exista practic mobilitate la nivel global, jumătate din populație a stat acasă. Când cursele aeriene revin la normal, tipurile de transport se reiau, atunci și fluxurile de migranți vor reveni. Și trebuie să luăm în considerare riscurile legate de COVID-19 și de migranți”, a spus directorul Frontex în interviul acordat HotNews.ro.
