VIDEO La ei, supliciu, la noi, banc prost/Comparație între examenul la școala de poliție în Franța și România
Ca sa ajungi politist in Franta este nevoie de extrem de multa pregatire, iar examenul de admitere este mai degraba o tortura pe care un candidat o poate depasi doar daca este determinat si foarte bine pus la curent cu actualitatea politica, administrativa sau sociala din Franta si din lume, scrie Ziare.com .
Pentru a fi admis in Scoala Nationala de Politie din Franta, candidatul este supus la un tir de teste, iar probele nu au legatura cu materiile pe care le invata in scoala sau in colegiu.
Viitorul politist francez trebuie sa fie pus la curent cu realitatea cotidiana, trebuie sa aiba cunostinte temeince de drept penal, administrativ, trebuie sa cunoasca institutiile publice locale si europene si mai ales trebuie sa fie un foarte bun coechipier.
Testele pe care candidatii trebuie sa le sustina pentru a fi admisi sunt impartite in trei etape: eligibilitate, pre-admitere si admitere. Nota acordata fiecarui test este de la 0 la 20 si se inmulteste cu coeficientii fixati. Suma punctelor astfel obtinute formeaza totalul punctelor testelor.
La etapa de eligibilitate se sustine un test de cultura generala care consta intr-o lucrare de dizertatie pe un subiect general legat de activitatea politica, economica si sociala din Franta si din intreaga lume, din 1900 pana in prezent.
Urmeaza apoi un test pentru rezolvarea unui caz practic.
Dintr-un fisier se extrag elemente grafice si figuri in baza carora trebuie identificate propuneri si solutii bine argumentate. Lucrarea nu poate depasi 30 de pagini.
Candidatul trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a se proiecta intr-un cadru operational, sa stie sa analizeze elementele contextuale ale situatiei in care este plasat, sa poata propune solutii in functie de tema propusa (folosind toatal sau partial documentele) si sa fie capabil sa argumenteze pentru alegerile operationale facute.
La al treilea test, candidatii sunt supusi unui chestionar cu raspunsuri multiple sau cu raspuns scurt privind cunoasterea generala a evenimentelor care alcatuiesc stirile politice franceze si internationale, functionarea institutionala politica franceza si europeana, regulile de comportament civic, misiunile si organizarea generala a serviciilor politiei nationale si serviciile Ministerului de Interne.
Testele de compozitie: pe de o parte, dreptul administrativ general si / sau libertatile civile si / sau dreptul Uniunii Europene si, pe de alta parte, dreptul penal general si / sau procedura penala.
Urmeaza a doua etapa a examenului de admitere, testele fizice la care sunt supusi viitori politisti din Franta.
Pentru a participa, candidatul trebuie sa fi obtinut, la testele de admisibilitate, cel putin 152 de puncte.
* Parcurs de abilitati motorii (PHM);
* Test de rezistenta cardio-respiratorie (TECR).
Orice scor mai mic de 7/20 (intr-una sau alta dintre teste) este eliminatoriu.
Dupa evaluarea aptitudinilor fizice, candidatii care au obtinut peste 7 sunt admisi in etapa finala, care este de fapt examenul de admitere.
2. Proba individuala: Candidatul trebuie sa imagineze o situatie bazata pe un caz practic, incluzand un dosar documentar profesional de aproximativ zece pagini. Poate fi descrisa o situatie fictiva, care poate include o inregistrare documentara care sa permita intelegerea mizei unei probleme. Dupa o faza de pregatire, candidatul trebuie sa-si prezinte oral analiza, raspunsurile la problema ridicata de scenariu, apoi sa raspunda la intrebarile examinatorilor. Nu este vorba de evaluarea abilitatilor tehnice ale candidatului pentru a rezolva cazul expus, ci a capacitatilor in ceea ce priveste managementul, inteligenta sociala, relatia cu autoritatea, aderarea la valori.
3. Proba colectiva: Se prezinta un scenariu colectiv bazat pe un caz practic desenat la intamplare, care poate include un fisier documentar profesional de aproximativ zece pagini care sa permita raspunsul la o problema cu o intreaga echipa. Candidatii sunt impartiti in grupuri (4-6) pentru a-si evalua comportamentul, modul de exprimare si capacitatea interpersonala si de luare a deciziilor. Este o situatie fictiva, care prezenta o problema la care candidatii trebuie sa raspunda in comun. Se evalueaza comportamentele fiecaruia in interactiunea cu ceilalti, calitatile de conducere (capacitatea de a-si transmite ideile) si inteligenta sociala (capacitatea de a tine cont de opinia altora).
4. Test oral de limba straina constand dintr-o conversatie dintr-un text, scris in limba aleasa (germana, engleza, spaniola sau italiana).
Candidatul indica limba straina la care intentioneaza sa sustina acest test in cererea sa de inscriere la concurs.
5. Interviu cu membrii comisiei de examinare (juriu) cu privire la intrebari de natura generala bazate pe o tema actuala aleasa prin tragere la sorti de catre candidat. Permite evaluarea calitatilor de reflectie si cunostinte ale candidatului, precum si a aptitudinii si motivatiei sale de a indeplini postul solicitat. Membrii juriului au, pentru sprijinul deciziei, rezultatele testelor psihototehnice, interpretate de psiholog.
Orice scor mai mic de 5/20 este eliminatoriu.
Inainte de examen, candidatii sunt sfatuiti sa urmareasca jurnalele de stiri, sa fie atenti la tinuta cu care se prezinta la examenele orale, sa se exprime corect si mai ales "sa ramana ei insisi".
Odata ce a fost admis, elevul va intra in Scoala Nationala a Politiei Nationale (ENSP) din Saint-Cyr-au-Mont-d'Or, cursurile incepand in luna septembrie a fiecarui an.
In timpul pregatirii platite, elevii invata elementele de baza ale viitoarei profesii. Un student accepta sa-si exercite profesia timp de 7 ani de la titularizare.
Daca isi inceteaza scoala la mai mult de 3 luni de la incorporare sau anuleaza angajamentul inainte de 7 ani, el trebuie sa plateasca Trezoreriei Publice o suma forfetara stabilita prin ordin ministerial.
Cursul de 22 de luni alterneaza intre pregatirea scolara si stagii in serviciu activ. Scopul este profesionalizarea formarii pentru a spori eficienta Politiei Nationale.
Un elev care este admis in scoala va fi platit cu 1.443 (net) de euro pe luna. La inceput de cariera, salariul net al unui politist este de 3.164 de euro lunar, iar la final de cariera un politist francez ajunge sa castige 7.826 Euro net/luna.
In Romania, examenul de admitere in scolile de agenti de politie pare mai degraba o gluma, comparativ cu supliciul la care sunt supusi viitorii politisti din Franta.
Admiterea in scolile de subofiteri consta intr-un examen scris la doua probe: limba romana si o limba straina la alegere. Sunt teste grila, iar examenul dureaza 3 ore.
E adevarat, pentru a ajunge sa sustina examenul scris, candidatii romani trec si ei printr-o serie de teste: psihologic si medical. Proba de foc, pe care jumatate dintre concurenti nu reusesc sa o treaca este cea sportiva care consta intr-un traseu aplicativ cu probe banale: saritura de pe loc, saritura peste o saltea, rostogoliri, deplasare in echilibru pe banca de gimnastica, saritura cu sprijin peste capra de gimnastica, escaladarea unei lazi de gimnastica, transportul unui manechin prin tarare, aruncarea unei mingi la tinta, transport de jetoane dintr-un loc intr-altul, detenta pe vertical (atingerea unei mingi de tenis cu mana). Timpul alocat traseului este de 3 minute si 20 de secunde.
Odata admisi, elevii raman in scoala un an de zile, iar timpul rezervat cursurilor este de patru luni, in restul perioadei de scolarizare acestia fiind trimisi la sediile IJP-urilor de care apartin pentru perioada de practica.
In 2021, admiterea in scolile de politie a avut loc cu intarziere, din cauza perioadei de pandemie. Elevii au inceput scoala in luna martie si vor finaliza pregatirea in primavara anului viitor. In aceasta generatie au fost admisi 923 de baieti si 354 de fete.
