Nu am vazut pana cum rapoarte care sa contina o abordare atat de critica la adresa Romaniei ca ultimul Raport MCV, dar din perspectiva DNA cred ca lucrurile se pot indrepta prin mai multa implicare si dupa ce va exista o conducere numita. Cand ceva iti afecteaza activitatea, nu e suficient sa spui ca nu mai poti face nimic pentru ca legislatia s-a schimbat, afirma Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu exclusiv pentru Ziare.com , primul in calitate de procuror sef al Parchetului European, Laura Codruta Kovesi a explicat detaliile functionarii acestei noi institutii pe care trebuie sa o creeze practic de la zero: cine va ancheta si ce infractiuni, cand vor incepe investigatiile.

Totodata, Laura Codruta Kovesi s-a referit si la sistemul judiciar romanesc. Iata principalele declaratii:

- Revocarea mea nu a fost o chestiune personala. A fost lupta impotriva unui simbol. S-a declansat o demobilizare intre colegii care lucrau in DNA.

- Poate ca e momentul ca toate persoanele cu responsabilitati in justitie sa se aseze la aceeasi masa, sa existe mai multa unitate, mai mult dialog.

- In DNA nu a existat o sectie de investigare a magistratilor.

- Sesizarile din oficiu au fost foarte putine. Devenise un fenomen: oamenii implicati in proceduri faceau plangeri impotriva celor care ii anchetau sau ii judecau.

- Majoritatea motivarilor in cazul anchitarilor nu au fost bazate pe greseli ale procurorilor DNA, ci pe dezincriminari, pe modul de interpretare a unor dispozitii legale.

- Daca ar fi sa o iau de la capat as semna din nou protocolul cu SRI, poate ca l-as trimite la CSM pentru o opinie.

- La CEDO nu am cerut bani, nici macar cheltuieli de judecata, astept un raspuns care sa lamureasca statutul procurorilor in Romania.

- Regret ca tatal meu nu mai e in viata si nu ne putem bucura impreuna de faptul ca sunt pocuror sef european. I se datoreaza in mare parte ceea ce am obtinut.

 

Cand incepeti efectiv activitatea de procuror sef european?

Sper ca la inceputul lui noiembrie. In acest moment este finalizat procesul privind numirea, decizia trebuie publicata in Jurnalul oficial al UE. Am urmat pasii administrativi, analize medicale, depunerea unor documente, acum trebuie semnat contractul.

Cat dureaza mandatul?

Sapte ani din momentul publicarii in Jurnalul oficial.

In Romania se stie putin despre Parchetul European (EPPO). Va fi acesta un fel de DNA european?

Nu as spune asta, pentru ca difera si organizarea, si competentele celor doua institutii. Rolul EPPO va fi sa faca investigatii in privinta fraudelor cu fonduri europene de peste 10.000 de euro, fraude financiare, in special fraude cu TVA, dar peste valoarea de 10 milioane de euro.

La EPPO nu vom investiga fapte de coruptie decat daca ele sunt in legatura cu una dintre faptele amintite anterior.

Ca mod de organizare, EPPO nu va avea o politie proprie, asa cum are DNA. Va avea procurori din cele 22 de state UE care participa la EPPO.

In fiecare tara vor exista procurori ai EPPO?

Da. Va exista o structura centrala la Luxemburg, care va fi formata din procurorul sef european, doi procurori sefi adjuncti si ceilalti procurori europeni. Fiecare stat membru va trimite cate un procuror european. A fost si in Romania o procedura, au fost desemnati trei candidati, Comisia tehnica alge unul dintre ei sau stabileste ordinea candidatilor, dupa care Consiliul numeste cate un procuror din fiecare tara. Toti procurorii si procurorul sef european vor forma colegiul EPPO, care va lua deciziile importante.

La nivel teritorial, in fiecare stat membru vor fi procurori europeni delegati, care vor efectua investigatiile, in conformitate cu legislatia nationala si competenta atribuita EPPO.

Procurorii nationali vor fi coordonati de camere permanente alcatuite din trei procurori europeni. Camera permanenta va coordona investigatiile si va putea sa dea instructiuni procurorilor: cand sa inceapa o investigatie, cand sa o inchida, vor verifica anumite acte in cursul investigatiei si vor decide asupra trimiterii sau netrimiterii in judecata a persoanelor cercetate.

Deci, o camera permanenta alcatuita din, sa zicem, procurorul roman, cel francez si cel sloven, va coordona ancheta procurorului din, sa zicem, Germania?

Da. Cazurile vor fi inregistrate in sistemul electronic, ele vor fi repartizate aleatoriu camerelor. Trei procurori din tari diferite vor supraveghea investigatia care se face in a patra tara.

Ati spus ca ancheta se face conform legislatiei din fiecare tara. De unde vor sti procurorii din camera permanenta legislatia altor tari?

Este una dintre prioritatile mele ca procuror sef ca la momentul cand vom incepe efectiv activitatea sa stim cum este legislatia in fiecare stat membru, cum sunt prevazute infractiunile. Ele trebuie sa fie in concordanta cu directiva privind protectia intereselor financiare ale UE, apoi trebuie sa stim care sunt regulile de pocedura in fiecare stat membru.

Va fi o provocare, pentru ca vor fi 22 de procurori din 22 de tari diferite, care au organizare diferita a sistemului judiciar, care au proceduri diferite. Va fi o diferenta si intre felul in care vor lucra procurorii. In unele tari, ca Romania, procurorii fac efectiv ancheta, sunt alte tari in care procurorii doar supravegheaza ancheta facuta de politie. Va trebui ca la inceputul activitatii, toti procurorii sa cunoasca legislatia din fiecare stat.

Ca procuror sef voi face si eu parte dintr-o camera permanenta.

Cati procurori vor lucra efectiv in fiecare tara?

Numarul va trebui stabilit de procurorul sef european, dupa o consultare prealabila si semnarea unui acord cu fiecare stat membru. Va fi o provocare. Trebuie sa facem o estimare a cazurilor pe care le vom avea si a numarului de procurori necesari.

Sunt diferente de organizare. Spre exemplu, in Germania, stat federal, probabil va exista o dorinta de a exista un procuror in fiecare land. Vom vedea ce va propune fiecare stat membru, voi avea intalniri in fiecare stat cu ministrul Justitiei, cu procurorii generali, pentru a ajunge la un acord privind numarul. Va urma procedura de recrutare la nivelul EPPO.

Veti avea un cuvant de spus la recrutare?

Da, recrutarea candidatilor pentru functia de procuror european delegat va fi facuta de catre procurorul-sef EPPO si vor fi numiti efectiv de Colegiul procurorilor europeni.

Dar in numirea procurorilor europeni permanenti ai EPPO ati avut vreun cuvant de spus?

Nu. Fiecare stat membru a propus trei candidati, aceeasi comisie tehnica pe care am intalnit-o si eu a stabilit un clasament, dupa care numirea urmeaza sa fie facuta de catre Consiliu. Speram ca in decembrie sa se finalizeze toate interviurile si de la inceputul anului, procurorii europeni sa inceapa efectiv activitatea.

In Romania, spre exemplu, procurorii delegati care vor face anchetele vor fi in cadrul PICCJ, DNA? In cadrul carei institutii vor functiona?

Regulamentul EPPO nu prevede decat conditii de vechime, de experienta profesionala, trebuie desigur acordul procurorului in cauza. Sigur ca pana acum procurorii din DNA au investigat aceste cazuri, dar asta nu inseamna ca un procuror care a lucrat la orice alta structura de parchet nu va putea deveni procuror european delegat.

Dar nu vor fi afiliati unei structuri anume de parchet?

Acest lucru depinde de autoritatile nationale. Ei vor fi platiti de EPPO, dar mai sunt si alte plati in cadrul unei investigatii, cu expertizele, cu traducerea. Va fi necesar ca atunci cand vor incepe activitatea, sa aiba un sediu, personal care sa ii ajute in activitate, sa fie stabilite structurile de politie cu care vor lucra.

Cand vor incepe efectiv anchetele?

In acest moment, EPPO are 5 angajati, inclusiv eu. A fost desemnata o mica echipa de colegi care lucreaza in diverse institutii europene care ne vor ajuta sa construim institutia. Se estimeaza ca activitatea ar putea incepe la sfarsitul anului viitor.

In prima zi de activitate, toate dosarele de competenta EPPO vor fi transmise acestui parchet si vor incepe primele investigatii.

Misiunea actuala vi se pare mai grea decat functiile pe care le-ati avut in Romania?

Vor fi mai multe provocari. In primul rand cea a activitatii in 22 de state membre, va fi o competenta in plus - o mai mare relationare cu parlamentele nationale, cu Parlamentul European, cu institutiile europene. Acordurile pe care trebuie sa le incheiem cu statele membre inseamna negocieri.

Sunt pregatita, stiu cum trebuie sa functionze un parchet. Avantajul va fi ca echipa va fi formata din procurori din mai multe state membre, care vor veni cu experienta personala.

Ati avut un parcurs dificil pana la numirea in functie. A existat vreun moment in care ati crezut ca s-a terminat, ca nu mai e nicio sansa?

Nu. Din momentul in care m-am inscris am crezut in sansa mea. Eu am jucat baschet si stiu ca soarta unui meci se poate schimba si in ultima secunda cu un cos de 3 puncte. Nu a fost niciun moment in care sa spun ca am pierdut cursa. Am plecat mereu de la premisa ca am fost prima dupa interviul tehnic si am fost convinsa ca acest lucru va conta, indiferent de negocierile ulterioare.

Exista teoria ca ati fost numita politic.

Procedura de numire a fost stabilita de cele 22 de state membre si este prima numire facuta de doua institutii - si PE, si Consiliul. Regulamentul prevede ca procurorii care isi depun candidatura sa treaca printr-un interviu tehnic in fata unei comisii, care a analizat aptitudinile profesionale si pregatirea, alcatuita din 12 membri, judecatori de la curtile supreme din Europa, de la CJUE, procurori generali, fosti sau actuali membri ai Eurojust, persoane din conducerea Curtii de conturi, din conducerea GRECO.

Interviul a durat o ora, l-am sustinut in engleza, a inceput cu o prezentare facuta de mine, dupa care au urmat intrebarile pe care membrii comisiei le-au considerat necesare. Dupa interiviuri s-a stabilit un clasament, in care eu am obtinut locul I.

Ce v-a sustinut psihic in aceasta batalie?

In principal felul meu de a fi. Nu am abandonat niciodata nimic. Au fost foarte multi oameni alaturi de mine - familia, prietenii, colegii, dar si oameni pe care nu i-am vazut in viata mea si care mi-au transmis incurajari si sustinerea lor. Nu m-am simtit singura in aceasta cursa. Faptul ca au fost multi romani care m-au incurajat m-a sustinut.

Imi amintesc ziua cand m-am dus cu avocata sa conteste controlul judiciar la ICCJ. In apropiere de Inalta Curte o doamna, pe care nu o cunosteam, m-a oprit si mi-a spus: "Buna ziua, dna Kovesi, va felicit din suflet, va sustin!" A fost un moment cand mi-am dat seama ca sunt oameni care inteleg cum stau lucrurile si apreciaza ce am facut. Mesajul multor oameni simpli "nu esti singura, stim ce ai facut, te sustinem!", a fost foarte important.

 

Credeti ca presedintele Iohannis putea sa nu va revoce?

Nu stiu daca pot raspunde eu in locul presedintelui. E un moment in care iti dai seama ca un rau poate fi un bine. Daca revocarea nu ar fi avut loc atunci, probabil ca tot m-as fi inscris in cursa pentru EPPO, dar nu cred ca as fi avut la fel de mult timp sa ma pregatesc si nu stiu daca as fi avut aceeasi determinare.

Ca procuror sef DNA consumam toata energia pentru a conduce institutia si nu a fost usor. Dincolo de regretele pe care le-am avut in acel moment ca nu mi-am dus mandatul la final, pentru mine personal lucrurile s-au intamplat mai bine. Asta nu inseamna ca sunt fericita ca a avut loc revocarea, pentru ca ea a avut insemnatatea ei.

Care?

Nu cred ca acea cerere de revocare a fost o chestiune personala. Nu cred ca ministrul Justitiei avea ceva cu mine. A fost lupta impotriva unui simbol. Cand vrei sa lovesti o institutie, lovesti in seful ei. Au fost foarte multe momente dupa revocare cand colegii din DNA mi-au spus ca le e foarte greu pentru ca nu mai are cine "sa le tina spatele".

Ce inseamna asta?

Mai plastic: tu luai toate criticile asupra ta si scapam noi. Cumva cred ca a fost un moment in care a fost lovita institutia, a fost un moment cand s-a declansat o demobilizare intre colegii care lucrau in DNA si a avut semnificatia: uite, pana la urma, noi, politicul, va putem opri!

De aceea, in ultima declaratie de presa, am incheiat spunand: nu abandonati! Si am incercat ca apoi, prin faptele mele, sa arat ca nu abandonez: am facut o actiune la CEDO, pentru lamurirea incercarii de a subordona procurorii politicului, m-am inscris in aceasta procedura pentru EPPO.

Dar colegii dvs v-au asculat si nu au abandonat? Ma gandesc, spre exemplu, la raportul MCV care constata o incetinire a luptei anticoruptie.

Nu stiu daca e un abandon, poate ca o anumita demobilizare exista. Mi-e foarte greu sa evaluez ce se intampla acolo. Pe de alta parte, niciodata cand am fost in functie de conducere nu am spus ceva rau de institutia unde lucram sau lucrasem si nici de fostii sau viitori conducatori ai acelor institutii. Mi se pare o chestiune de decenta institutionala.

Evaluarea activitatii este atributul actualei conduceri, care sa vada ce merge si ce nu merge. Dar eu sunt convinsa ca resursa umana a DNA e cel mai important capital, acolo sunt oameni foarte buni profesionisti, in mare parte cei cu care am lucrat 5 ani de zile, deci probabil ca e o chestiune de demotivare sau de organizare a activitatii. Sau poate ca sunt si alte motive pe care nu le cunosc.

Trebuie luat in considerare ca exista o conducere interimara. Interimatul poate sa fie un motiv, nu stiu. Dar cand va exista o conducere definitiva e posibil ca lucrurile sa se schimbe, sa existe mai multa implicare, mai multa asumare si lucrurile sa mearga bine din nou.

Presupun ca ati citit raportul MCV. E ceva care prezinta o gravitate exceptionala comparativ cu cele din anii anteriori?

Nu am vazut pana cum rapoarte care sa contina o abordare atat de critica la adresa Romaniei. Trebuie evaluat cate critici cad in sarcina sistemului judiciar si cate in sarcina politicienilor. Din perspectiva DNA cred ca lucrurile se pot indrepta si pot reveni pe un trend pozitiv.

Cum?

Prin mai multa implicare si e nevoie, din punctul meu de vedere, de o conducere numita. Nu ma refer doar la procurorul sef, ci si la alte functii vacante. Si apoi trebuie vazut ce merge si ce nu, trebuie stabilite prioritati. Sunt convinsa ca de lucru este.

Se mai poate face treaba si cu avariile suferite de legislatie? Este ceea ce afirma si conducerea DNA dupa raport.

Da, dar si treaba unui conducator de institutie este sa propuna solutii. Cand a aparut o decizie a CCR privind interceptarile, a doua zi am avut o sedinta in DNA, ce e de facut, daca era nevoie de modificari legislative, am transmis propuneri, am luat masuri interne.

Cand ceva iti afecteaza activitatea, trebuie sa si faci ceva. Nu e suficient sa spui ca nu mai poti face nimic pentru ca legislatia s-a schimbat. Nu ai initiativa legislativa, dar asta nu te impiedica, ca sef de institutie, sa propui modificari.

Poate ca e momentul ca toate persoanele cu responsabilitati in justitie sa se aseze la aceeasi masa, sa existe mai multa unitate, mai mult dialog. Exista asociatii profesionale ale magistratilor, unele extrem de active si tot timpul au facut propuneri de imbunatatire a legislatiei.

Cu mai multa implicare si o conducere definitiva care trebuie sa-si asume ca institutia e la un anumit nivel, cred ca lucrurile pot fi indreptate.

Cazul dvs a ajuns in Raportul MCV ca exemplu de abuz si folosire a SS ca arma politica. Revocarea spuneti ca v-a folosit. Prigoana SS v-a folosit cumva si ea pentru a va spori aura internationala?

Nu cred. Era deja cunoscuta. O iau ca pe un fapt de viata, un antrenament pentru rezistenta la stres. Eu am urmat pasii procedurali, exista decizia ICCJ cu autoritate de lucru judecat in care se fac aprecieri cu privire la fapte, la ceea ce s-a facut in dosar. Bazadu-ma pe motivarea acelei decizii, singura solutie procesuala e clasarea dosarului, dar ea tine de procurorul de caz. Eu am facut o cerere in care am solicitat sa se puna in aplicare ceea ce ICCJ a decis, astept sa vad ce se intampla.

Dosarul a fost un semn ca atunci cand o persoana isi face treaba si devine incomoda se pot gasi solutii. Este o coincidenta ca la trei zile dupa ce s-a aflat in Romania de candidatura mea s-a inceput acest dosar si toate celelalte elemente? Nu cred!

 

Raportul MCV cere disparitia SS, aparatorii ei spun insa ca aceasta sectie exista si inainte, dar in cadrul DNA, si ar fi fost doar transformata in structura independenta.

Este o mare confuzie. In DNA nu a existat o sectie de investigare a magistratilor. A existat un serviciu pentru investigarea faptelor din justitie. El a fost creat ca urmare a faptului ca in Raportul MCV, unul dintre obiective a fost un sistem de justitie curat.

Serviciul nu a cercetat doar procurori sau judecatori. Au fost cercetati si executori judecatoresti, avocati sau chiar persoane fara nicio calitate, dar care spuneau "da-mi 10.000 de euro ca il cunosc eu pe judecator sau pe procuror si iti solutionez dosarul", deci trafic de influenta.

Am vazut si ideea ca acest serviciu ar fi fost ceva ascuns si nimeni n-ar fi stiut de el. Procurorul sef al acestui serviciu a fost numit de CSM in urma unui interviu, totul a fost public.

La fel s-a spus si despre protocolul cu SRI, ca a fost ceva secret. Nici vorba! In raportul de activitate din 2009 si 2012, in care am spus public ce am facut in calitate de procuror general, este trecuta si incheierea protocolului cu SRI. Continutul era clasificat, dar de protocol se stia.

Deci in DNA nu a fost o sectie pentru a investiga procurori si judecatori, nu a existat niciodata o sectie pentru o anumita categorie profesionala. A fost pentru fapte din justitie.

De coruptie?

De coruptie. Noi la DNA investigam doar fapte de coruptie. Celelalte fapte comise de magistrati erau investigate de parchete de Curti de Apel sau de PICCJ, nu aveam o competenta exclusiva pe magistrati. Nu pot sa nu remarc ca s-a distorsionat ceea ce a a existat in realitate.

S-a discutat mult despre sesizarile din oficiu ale DNA in privinta magistratilor, care ar fi fost majoritare si ar fi vizat toti judecatorii care nu faceau ce voia DNA.

Astea sunt povesti! Eu tot astept sa iasa un judecator din Romania ca sa spuna: in ziua cutare a venit la mine procurorul cutare din DNA si mi-a spus ca daca nu fac ce vrea el, a doua zi imi face dosar penal. Au fost atatea situatii de achitare, de respingere a solicitarilor procurorilor DNA si judecatorii nu au fost anchetati de DNA. As vrea ca atunci cand cineva spune ceva sa vina cu chestiuni concrete.

Sesizarile din oficiu au fost foarte putine, nu am acum datele statistice exacte. Erau multe sesizari facute de persoane implicate in diverse proceduri judiciare, multe persoane care pierdusera procese in civil sau comercial si acuzau judecatorul ca ar fi luat mita. Acestea erau majoritare. Devenise un fenomen: oamenii implicati in proceduri faceau plangeri impotriva celor care ii anchetau sau ii judecau.

Toata activitatea DNA a fost controlata periodic de Inspectia judiciara. In fiecare an, cel putin 4 sau 5 servicii ale DNA erau verificate de inspectori, puteau vedea daca dosarele erau intarziate. Uneori chiar eu am sesizat IJ.

Eu spun cu certitudine ca nu exista procuror din DNA care sa fi facut dosar penal pentru a santaja judecatorul. Daca nu e asa, sper ca judecatorul care a fost in aceasta situatie sa iasa si sa spuna, iar procurorul care a facut asa ceva sa fie cercetat.

Au fost cateva achitari care au creat multe valuri, in dosare instrumentate pe vremea dvs. Ultimul in dosarul ANRP. Sunt imputabile DNA?

Inainte de a pleca din DNA am dispus o analiza pe motivarile date. Am constatat ca majoritatea motivarilor nu au fost bazate pe greseli ale procurorilor, ci pe dezincriminari, pe modul de interpretare a unor dispozitii legale. In cel putin cateva dosare de abuz in serviciu despre care s-a vorbit public, a fost acea decizie a CCR care trebuia respectata. E normal ca intr-o structura de parchet sa evaluezi motivele de achitare si sa vezi daca procurorul a gresit din motivarea judecatorului.

Daca ar fi sa o luati de la capat, ati mai semna protocolul cu SRI?

Sigur ca da. Nu a fost ceva nelegal, din punctul meu de vedere. Daca a fost bine sau nu ca protocolul a fost clasificat? Acest lucru nu mi s-a parut o problema in 2009, acum poate ca l-as trimite la CSM pentru o opinie. Dar protocolul trebuia incheiat. Pana la aparitia lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise.

Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar si CSM nu a avut nicio problema. Dupa 10 ani, orice reevaluezi poti spune ca ai fi facut mai bine sau mai putin bine. Dar din punctul meu de vedere, nu e nimic rau ca un conducator de institutie sa faca un acord de lucru, ca se numeste protocol sau altfel.

Ceea ce se imputa e ca procurorii erau subordonati ofiterilor SRI.

Nu e nicio dispozitie in acest sens in protocol. Exista o dispozitie care spunea ca atunci cand primeai o informare de la SRI, comunicai daca in baza ei a fost constituit un dosar si cereai orice informatii mai primeau in continuare sau, dimpotriva, comunicai ca informatia ta nu a fost buna si nu mai intereseaza subiectul. Asta, desigur, pe scurt.

Nu am auzit vreun procuror sa imi spuna ca un ofiter SRI i-ar fi dat dispozitii. Fiecare a lucrat cu ce institutie a considerat ca-i foloseste. Au fost procurori care nu lucrau cu SRI, ci cu Directia de Informatii a MAI. Nu am avut nicio problema. Rolul meu ca sef era sa le pun la dispozitie resursele, rolul lor era sa-si faca treaba.

In ce faza e procesul la CEDO? Cand ar putea fi data solutia?

Nu pot spune o data. Asteptam hotararea.

E in pronuntare?

Da, observatiile guvernului mi s-au parut previzibile, era clar ca guvernul nu va admite ca s-a gresit.

Vreau sa precizez ca nu am cerut sa fiu reintegrata in DNA, nu am cerut bani, nu am cerut nici macar cheltuieli de judecata. Nu vreau ca vreun roman sa plateasca pentru potentialele greseli. Eu astept un raspuns care sa lamureasca statutul procurorilor in Romania.

Daca voi castiga, e ceva care ramane pentru sistemul de justitie. In activitatea mea, rolul meu a fost si apararea independentei procurorului si acest lucru am vrut sa-l lamuresc. Poate un ministru al Justitiei sa revoce oricand procurori cu functii de conducere? Poate CCR sa dispuna oricand o decizie de revocare? Va decide CEDO, e un demers de principiu.

Un inceput e si un moment de bilant pentru trecut. Care considerati ca a fost cea mai mare reusita a dvs si cel mai mare esec?

Sunt multe realizari, daca iau ultimul an, cea mai importanta realizare a fost primul loc in procedura tehnica si numirea in functia de procuror sef european. Sunt si esecuri si neimpliniri, nu pot spune care a fost cel mai mare.

Cand lupti cu coruptia e ca un razboi: castigi si pierzi batalii. Am primit lovituri la DNA, au fost si situatii cand au fost facute anumite greseli, care nu s-ar fi repetat, daca am fi fost mai atenti. Au fost lectii de viata. Eu nu cred ca am avut cel mai mare esec si sper sa nici nu-l am.

Aveti vreun regret anume?

Regrete profesionale sigur ca sunt, anumite lucruri puteau fi facute mai bine sau puteam sa fac mai multe lucruri. Nu putem fi perfecti, chiar daca ne dorim. La nivel personal, regret ca tatal meu, care si-a dorit sa ajung procuror european, nu mai e in viata si nu ne putem bucura impreuna de asta.

Fiind credincioasa, poate simtiti ca de undeva vede.

Da, sper sa fie asa. Oricum, as vrea sa-i spun ca i se datoreaza in mare parte ceea ce am obtinut anul acesta.

Distribuie Distribuie Comentarii