Sursa Video: VISTA
Nava Evangelia, sub pavilionul Greciei, a fost construită pe șantierele navale Harland and Wolff din Belfast, Irlanda de Nord, în același loc unde și Titanicul a prins viață. A apartinut flotei celebrului armator grec Aristotel Socrates Onassis, soțul lui Jacqueline Kennedy, fosta soție a președintelui Statelor Unite ale Americii, John F. Kennedy.
Ambarcațiunea a avut mai multe denumiri, prima fiind Empire Strength până în anul 1946, apoi Saxon Star până în 1961, Redbrook până în 1965 și E. Evangelia, nume sub care este cunoscută și astăzi de toți românii. În greacă, cuvântul se traduce ca „veste bună”. Inițial, a fost deținută de ”Blue Star Line” și a fost construită pentru Ministerul Transportului din Marea Britanie. Ultimul ei proprietar a fost „Hegif Cia Nav SA”.
A fost lansată la apă pentru prima dată pe 28 mai 1942, de către ministerul de război englez. Scopul ei era de a înlocui pierderile cauzate de submarinele germane. Nava a fost folosită în cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a transporta carne congelată, tocmai în America de Sud. Vasul cargobot frigorific avea o lungime de 131 metri, o lățime de 17 metri și o înălțime de 10 metri, iar deplasamentul său avea peste 7.000 de tone.
Pe data de 15 octombrie 1968, nava a eșuat la circa 1,5 km de plaja nordică a stațiunii Costinești. Este vorba de o zonă a falezei denumită „Golful francezilor” pe vremea aceea. Cu 12 ore înainte de fatidicul eveniment, echipajul – al cărui comandant era un român stabilit în Grecia – ceruse ajutor Grupului de Intervenții și Salvare Navală al portului Constanța. Aceștia au trimis un mesaj SOS cu ajutorul radioului de la bord. Unele surse susțin că în acea seară, vântul nu bătea iar marea era liniștită.
În momentul trimiterii mesajului, coordonatele transmise de greci arătau că nava se află eșuată între Gura Portiței și Brațul Sfântu Gheorghe. Nava salvator ”Voinicu”, condusă de comandantul grupului de salvare Mircea N. Ionescu, a plecat imediat în căutarea Evangeliei. Au ajuns în scurt timp în zona indicată de echipaj prin mesajul radio, dar nava nu era de găsit. După un alt contact radio al echipajului grecesc, noua locație transmisă a fost undeva pe litoralul dintre Gura Portiței și zona Vadu.
Nava salvator ”Voinicu” a pornit spre noile coordonate, dar fără succes pentru a doua oară. Salvatorii au chemat încă o dată prin radio nava Evangelia, însă aceasta nu a mai răspuns. Atunci comandantul grupului de salvare Mircea N. Ionescu a apelat la salvatorul Albatros, o navă cu un pescaj ceva mai mic decât Voinicul și putea naviga mult mai aproape de țărm.
Dar lui Mircea Ionescu i-a venit o idee genială: a căutat Evangelia în coordonatele opuse față de cele transmise prin radio de greci. Pornind spre sudul litoralului, pe 15 octombrie 1968, nava Evangelia a fost localizată în dreptul actualei stațiuni Costinești. La momentul respectiv, stațiunea era, de fapt, un mic sat pescăresc.
Evangelia a fost găsită pe singurul petec de nisip din acea zonă, restul fundului mării fiind alcătuită din pietre întregi sau sparte. Observând că vaporul nu are probleme de vitalitate, șeful grupului de salvare a decis demararea operațiunilor de dezeșuare. Au coborât ancorele și lanțurile la apă, au debalastat nava și au deversat toată apa tehnică și cea potabilă din tancuri. După ce Evangelia s-a mai ușurat în kilograme, nava salvator Voinicul s-a ancorat în larg și a dat parâmă de remorcă navei Evangelia.
După câteva ore de tras intens, Evangelia a început să plutească din nou și salvatorii au plecat, cu promisiunea de a se reîntoarce. Din păcate, a doua zi dimineață, nava Voinicul a revenit la locul respectiv, pentru a găsi nava din nou eșuată. De data aceasta însă, a fost înfiptă mult mai adânc. Comandantul Mircea Ionescu a început să aibă suspiciuni așa că a trimis un scafandru să verifice pupa navei. Descoperirea făcută a fost una șocantă.
Scafandrul a găsit elicea avariată, fapt ce l-a făcut pe Mircea Ionescu să își dea seama că motorul a fost pus pe „toată viteza înainte”. Salvarea a fost stopată deoarece existau indicii că, pe timpul nopții, nava fusese eșuată în mod intenționat. Echipajele de români care au participat la salvare au mărturisit, ulterior, că Evangelia ar fi fost eșuată de propriul său echipaj, care își dorea banii din prima de asigurare. Nava avea să fie casată în următorii 2 ani.
Din nefericire pentru greci, planul lor nu a fost dus la capăt. Firma care asigurase nava a refuzat să plătească banii, după ce a vorbit cu salvatorii români. Se pare că, în acele vremuri, armatorii greci practicau eșuări de genul acesta des, totul pentru a pune mâna pe banii din asigurări. După ce echipajul a abandonat nava la 24 de ore de la eșuare, Evangelia a devenit proprietatea statului român, conform regulilor internaționale, și autoritățile române au recuperat de pe ea ce se mai putea folosi. Cazarmamentul, combustibilul, conservele și legumele au fost furate de localnici.
În timp, epava grecească a atras din ce în ce mai mulți turiști pe litoralul românesc. După o mediatizare intensă, a devenit simbolul stațiunii Costinești, alături de obeliscul de pe plajă. În plus, locul a figurat și în două producții cinematografice. Prima oară în filmul ”Al patrulea stol” din anul 1979, când niște turiști ajunși la o cherhana izolată descoperă epava care eșuase recent. Apoi în filmul ”Liceenii Rock’n’Roll” din 1991, când în scena sărutului dintre Ștefan Bănică și Oana Sârbu de la Marea Neagră se poate vedea, pe fundal, epava de la Costinești.
Din cauza furtului de fier de pe navă, epava riscă de la an la an să ajungă un morman de fiare pe fundul Mării Negre. Tabla este ca o foiţă de ţigară și se pare că o mai ţin doar coastele navei. Valurile uriașe de peste an, de câțiva metri înălțime, au rupt epava şi pare că o despică și mai tare cu trecerea timpului.
Epava Evangelia a trecut, în ultimii ani, prin grele încercări. În anul 2005, o furtună extrem de puternică a rupt trupul metalic al navei în două. În anul 2012, temperaturile scăzute și o furtună periculoasă au dus la prăbușirea carenei în interior. La 2 ani după acest eveniment, adică în 2014, o altă furtună cu valuri de peste 10 metri au dus la scufundarea și mai adâncă a pupei și provei în mare. în luna august a anului 2020, două persoane au urcat la bordul epavei și au dat foc unui cauciuc pe ea. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime sau alte pagube materiale. Acum epava aparține în totalitate pescărușilor și porumbeilor, care și-au creat propriul habitat în ea, potrivit playtech.ro .
