VIDEO Dovada MÂRȘĂVIEI! Iordache vorbește dintr-o motivare a CCR care N-A fost ÎNCĂ publicată!
Dovada MÂRȘĂVIEI! Iordache vorbește dintr-o motivare a CCR care N-A fost ÎNCĂ publicată! Florin Iordache vorbește despre o motivare care nu a fost publicată încă. Aceasta apare pe site-ul CCR ca fiind în faza de redactare şi priveşte o decizie a Curţii Constituţionale din 25 octombrie la trei sesizări de neconstituţionalitate făcute de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 110 parlamentari. El a vorbit și despre dezincriminarea abuzului în serviciu prin OUG, deși și-a pierdut funcția de ministru al justiției chiar în urma protestelor de amploare provocate de controversata OUG 13, care impunea un prag pentru aceasăr infracțiune.
Florin Iordache, șeful comisiei speciale pentru justiție din Parlament, a declarat vineri că ”dezincriminarea abuzului în serviciu prin OUG ar fi o soluție, pentru că a creat prea mare pasiune”. El a anunțat că o decizie a CCR care va fi publicată miercuri va da posibilitatea Parlamentului să elimine infracțiunea de abuz în serviciu.
„Ordonanţa ar trebui să cuprindă cât mai multe articole pentru a elimina practica neunitară din instanţe. Şi eu sunt curios cum va arăta acea ordonanţă”, a precizat Iordache, întrebat ce va cuprinde ordonanţa de urgenţă care va prelua modificările constituţionale din Codurile penale.
Întrebat dacă abuzul în serviciu ar trebui să fie în ordonanţă, Iordache a răspuns: „Fără îndoială abuzul în serviciu a creat o prea mare pasiune. (…) Dacă am dezincrimina abuzul în serviciu prin OUG ce credeţi că ar fi? Ar fi foarte bine, ar fi şi o soluţie dezincriminarea pentru că abuzul în serviciu eu cred că a creat prea multă pasiune şi prea multă dispută. Să vedem motivarea CCR de miercuri şi, din câte ştiu eu, dă posibilitatea legiuitorului, fie că discutăm de Parlament, fie că discutăm de Guvern, să elimine această infracţiune”.
OUG 13 este controversata ordonanță din ianuarie 2017 prin care guvernul a încercat să aducă modificări legislației anticorupție, inclusiv dezincriminarea abuzului în serviciu, dacă prejudiciul era mai mic de 200.000 de lei, ceea ce a generat cea mai amplă mișcare de protest după căderea comunismului.
După ce sute de mii de români au ieșit în stradă, Guvernul de atunci a adoptat o nouă ordonanță de urgență, prin care OUG 13 era abrogată. Președintele a promulgat legea pentru OUG 14 în 24 februarie 2017.
Ce au invocat șeful statului și partidele din opoziție
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, în 25 iulie, Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Aceasta este prima cale de atac a preşedintelui asupra modificărilor aduse Codului Penal.
În sesizarea către CCR, preşedintele arăta că ambele legi au fost adoptate de Parlament cu încălcarea Constituţiei şi conţin mai multe prevederi neconstituţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis anunţase din 4 iulie că va ataca la CCR modificarea Codurilor penale, spunând că este „revoltătoare” şi că ceea ce fac PSD-ALDE este o dictatură a majorităţii profund dăunătoare democraţiei.
Legea de modificare a Codului penal a fost atacată la Curtea Constituţională şi de către ICCJ, PNL, PMP şi USR.
În sesizarea depusă la CCR în 5 iulie, PNL, USR şi PMP arătau că există peste 30 de articole neconstituţionale.
„Sperăm că acest cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curţii de Justiţie a UE şi apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituţionalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii PNL, USR şi PMP”, anunţa deputatul PNL Ioan Cupşa, membru în Comisia specială de modificare a legilor justiţiei.
Cupşa spunea că au fost atacate la CCR peste 30 de articole, dar şi proiectul de lege în integralitate, criticând modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu şi abrogarea articolului 298 privind neglijenţa în serviciu.
Argumentele ICCJ
Tot în 5 iulie, legea a fost atacată la CCR de către instanţa supremă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţa că a sesizat Curtea Constituţională cu privire la aspecte de neconstituţionalitate cuprinse în legea prin care se aduc modificări Codului Penal. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, judecătorii afirmau că introducerea condiţiei ca fapta să fie săvârşită pentru sine sau o rudă apropiată restrânge „semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare”. În sesizarea trimisă CCR, ICCJ făcea referire la zeci de articole care ar fi neconstituţionale.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi „pentru”, 97 de voturi „împotrivă" şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.
Concluziile Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneţia a criticat faptul că, în Codul penal, sunt dezincriminate fapte având legătură cu abuzul în serviciu, ceea ce face aproape imposibilă condamnarea celor vinovaţi.
„Modificările propuse la articolul 297 (din Codul Penal - n.r.) par într-adevăr să creeze, fără o argumentaţie convingătoare, premisele unei dezincriminări de facto a multor fapte având legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu. Aşa cum au subliniat mai mulţi interlocutori din România ai Comisiei de la Veneţia, acestea vor face mult mai dificil, dacă nu imposibil de investigat şi de condamnat persoane pentru această infracţiune”, se arată în raportul Comisiei de la Veneţia referitor la Codul Penal şi la Codul de procedură penală, despre care afirmă că au fost dezbătute extrem de rapid şi cu o totală lipsă de transparenţă.
Conform documentului, aceasta contravine atât obligaţiilor internaţionale asumate de România în legătură cu lupta anticorupţie, cât şi propriilor eforturi ale ţării în acest sens, precum şi standardelor în ceea ce priveşte statul de drept.
Comisia de la Veneţia solcită ca, având în vedere aceste observaţii, modificările propuse la articolul 297 paragraful 1 să fie revăzute inclusiv din perespectiva obligaţiilor României în ceea ce priveşte instrumentele internaţionale anticorupţie.
Tot în ceea ce priveşte Codul Penal, comisia recomandă să se reconsidere şi să se modifice, în lumina comentariilor formulate în prezentul aviz, dispoziţiile care reglementează corupţia (articolele 291 şi 292), delapidarea (articolul 295) , să se reexamineze şi modifice, în lumina observaţiilor făcute în prezentul aviz, alte dispoziţii cu un impact mai general, cum ar fi cele privind termenele de prescipţie (articolele 154-155), mărturia mincinoasă (articolul 273) şi compromiterea intereselor justiţiei (articolul 277); să se reconsidere şi să se modifice dispoziţiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121) şi definiţia funcţionarului public (articolul 175), pedeapsa accesorie (articolul 65), pentru a le alinia la obligaţiile internaţionale ale ţării.
