VIDEO Cu oamenii în carantină, natura recucerește teritoriile pierdute
Păsările cântă, mistreții se plimbă prin orașe, delfinii au revenit în locuri în care plecaseră de mult. Odată cu carantina, animalele sălbatice și plantele profită de calmul regăsit, în timp ce oamenii au mai mult timp pentru a observa natura, scrie AFP.
În primele zile de carantinare, locuitorii marilor orașe au redescoperit ciripitul păsărilor. Mistreți au fost văzuți în Barcelona, o pumă tânără s-a aventura pe străzile din Santiago de Chile, delfinii revin pe canalele Veneției.
Cu o reducere brutală a prezenței umane, animalele sălbatice urbane "au drum liber pentru a circula în orașe", a explicat Romain Julliard, director de cercetare la Muzeul național de istorie naturală, în Paris.
Acesta a citat exemplul vulpilor: "își schimbă foarte rapid comportamentele, când un spațiu e liniștit, merg acolo".
Animalele și păsările care trăiesc în parcurile urbane, cum sunt vrăbiile, porumbeii sau corbii, pot acum să-și părăsească teritoriile obișnuit "eliberând astfel locul pentru alte animale".
Sunt mai numeroase păsările în orașe? Mai degrabă le auzim mai bine. Unele dintre ele "se opresc din cântat când e zgomot. În prezent, se opresc din oprit", a afirmat Jérôme Sueur, specialist în acustică la Muzeul național de istorie naturală.
Zgomotele modifică de asemenea comportamentele lor și generează stres. Iar dispariția zgomotului generat de oameni poate fi "benefic" pentru animale, în plin sezon de reproducție.
Gestionarea ieșirii din carantină
La țară și la mare, fauna sălbatică beneficiază și ea. În Franța, carantina a devansat un pic stoparea sezonului de vânătoare.
Carantina a intervenit în plin sezon de împerechere pentru unele specii. Este cazul broaștelor și al salamandrelor de uscat, care "traversează drumurile și sunt strivite în mod regulat", arată Jean-Noël Rieffel, directorul regional Val-de-Loire (vestul Franței) al Biroului francez pentru biodiversitate.
În orașe, peluzele netunse înfloresc și oferă "resurse pentru bondari, albine, fluturi", explică Romain Julliard.
În opinia sa, "fenomenul cel mai importat este poate că atenția noastră față de natură se schimbă: persoanele în carantină realizează până la ce punct ne lipsește natura".
Carantinarea oamenilor poate avea însă și efecte negative pentru speciile obișnuite să se hrănească cu deșeurile noastre.
Alt inconvenient: operațiunile de susținere a speciilor protejate sau lupta împotriva speciilor invazive sunt întrerupte, subliniază Loïc Obled, director general al Biroului francez pentru biodiversitate.
De asemenea, se pune problema gestionării ieșirii din carantină. "Va exista o nevoie de natură și o suprafrecventare care poate fi defavorabilă faunei și florei", avertizează Jean-Noël Rieffel. Păsările care acum își fac cuibul în curtea școlilor părăsite vor avea probleme. Repausul va fi de scurtă durată.
