Deficitul bugetar după primele zece luni din acest an este de 74,04 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

"Deficitul după primele 10 luni este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB. Din această sumă, 40,74 miliarde de lei, adică 3,88% din PIB, reprezintă sumele care au rămas în economie prin intermediul facilităţilor fiscale: investiţii, cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Să fie mai clar, dacă în 2020 nu am fi avut această criză de sănătate şi nu am fi avut cheltuieli suplimentare generate de criza de sănătate, deficitul bugetar după 10 luni ar fi fost de aproximativ 3% din PIB, ceea ce înseamnă că am fi fost exact în programul nostru iniţial", a explicat Cîţu.

După primele 9 luni din 2020, deficitul bugetar a fost de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), în timp ce execuţia bugetului consolidat s-a încheiat pe primele zece luni ale anului 2019 cu un deficit de 28,83 miliarde de lei, respectiv 2,8% din PIB.

Potrivit Execuţiei bugetului general consolidat la 31 octombrie 2020, creşterea deficitului bugetar aferent primelor zece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-octombrie din cauza crizei, dar şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,29 miliarde de lei), de creşterea cu 3,08 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-octombrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 900 de milioane de lei.

Pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 8,7 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia de Covid-19 de aproximativ 11,8 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 263,48 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, cu un avans de 0,9% peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere de 0,5 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica veniturilor din fonduri europene, arată datele Ministerului Finanţelor.

În ce priveşte evoluţia lunară, veniturile totale au înregistrat o accelerare în octombrie (10,3% an/an), în principal ca urmare a avansului veniturilor din fonduri europene, al celor din TVA, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjunctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 20,17 miliarde de lei în primele zece luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,2% (an/an). Cea mai importantă contribuţie la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declaraţiei unice.

În contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,7% în perioada decembrie 2019 - septembrie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,7% în primele zece luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Totuşi, dinamica lunară a încasărilor din impozitul pe salarii reflectă o accelerare şi în octombrie (+6,9% an/an), peste ritmul de creştere al bazei macroeconomice.

Contribuţiile de asigurări au totalizat 92,99 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, consemnând o creştere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,6%). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o accelerare în octombrie (+5,8% an/an), în concordanţă cu dinamica fondului de salarii din economie, subliniază sursa citată.

"Evoluţia încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de: prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic)", se arată în document.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 14,54 miliarde de lei în primele zece luni ale anului curent, în scădere cu 11,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici - s-a diminuat cu 7% (an/an) .

Potrivit MFP, evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 900 de milioane de lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,87 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, în scădere cu 16% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au scăzut la 47,64 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, mai puţin cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia lunară reflectă însă o revenire semnificativă în octombrie (+14,1%, an/an), în principal pe fondul revenirii comerţului şi serviciilor de piaţă către întreprinderi, subliniază Ministerul Finanţelor.

Conform execuţiei publicate joi, evoluţia încasărilor din TVA în primele zece luni ale anului a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 20,2% an/an (+3,08 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate şi evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 24,97 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de reprezentanţii din Finanţe de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 14,9% (an/an), în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjunctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii - turism şi creşterea incidenţei muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12% (an/an), susţinut şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 3,19 miliarde de lei în primele zece luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Pe de altă parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 21,3% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate şi amânării la plată a unor obligaţii fiscale.

Veniturile nefiscale au înregistrat 22,96 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020 şi prezintă o creştere de 1,5% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influenţată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (700 de milioane de lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 22,49 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, în creştere cu 47,7% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 337,52 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 4,77 puncte procentuale de la 27,4% din PIB 2019 la 32,1% din PIB în 2020.

Potrivit MFP, majorarea cheltuielilor a fost cauzată şi de măsurile care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de Covid-19, respectiv sumele necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi de măsurile cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei.

Astfel, până la finele lunii octombrie, s-au plătit 4,1 miliarde de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 863,4 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,4 miliarde de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 90,7 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 90,5 miliarde de lei, în creştere cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,6% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru Covid-19 au fost de 255 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au cifrat la 44,7 miliarde de lei, în creştere cu 11,2% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precizează MFP.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 7,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 116,3 miliarde de lei, în creştere cu 22,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Au continuat decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii octombrie plăţile au fost de 3,3 miliarde de lei, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 6,8 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (90,7 milioane de lei). De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 849,9 milioane de lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 23,4 miliarde de lei, cu 34,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 35,5 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanţelor, aceasta este cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 10 luni ale anului, în creştere cu 8,7 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, 2017, precum şi în anul 2018.

În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 75,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 322,6 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

A treia rectificare bugetară din acest an a majorat deficitul bugetar pentru 2020 la 9,1% din Produsul Intern Brut, de la 8,6% din PIB estimat anterior. La rectificarea aprobată recent a fost avută în vedere o contracţie economică de 4,2% pentru acest an. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii