VIDEO Cine sunt cei doi alpinişti care au murit sâmbătă în Bucegi: un cercetător de top şi prietena pe care a încercat să o salveze
O femeie în vârstă de 47 de ani şi prietenul ei, un bărbat în vârstă de 52 de ani, au murit în a doua zi a anului pe unul dintre cele mai periculoase trasee montane din România, Brâna Mare a Morarului, din masivul Bucegi.
Deşi aveau experienţă în escaladă, cei doi au făcut greşeli de începători care le-au adus sfârşitul. S-au avântat într-o zonă extrem de periculoasă, nemarcată, pe vreme rea cu viscol şi ceaţă, fără a folosi corect echipamentul specific unei astfel de ascensiuni.
Femeia a fost prima care a căzut în prăpastie, iar partenerul ei se pare că a vrut să-i sară în ajutorul şi a alunecat şi el. N-au avut nicio şansă de supravieţuire. S-au prăbuşit peste 700 de metri în prăpastie, într-o zonă stâncoasă şi acoperită cu straturi instabile de zăpadă îngheţată.
F.D. (47 de ani) şi B. C. (52 de ani), ambii din Bucureşti, au ajuns la Buşteni sâmbătă, 2 ianuarie. Au parcat maşinile în apropierea cabanei Gura Diham şi de aici au pronit pe traseu extrem de dificil inclusiv pe timp de vară şi nerecomandat turiştilor iarna. Au ignorat prognoza meteo care anunţa viscol şi ceaţă pe munte şi au urcat spre Brâna Morarului, un traseu de creastă mărginit de hăuri adânci, stâncoase şi cunoscut pentru zecile de victime pe care le-a făcut printre alpinişti cu experienţă şi salvatori montani, relatează Adevărul .
Accidentul s-a produs cu puţin înainte de finalul traseului. Femeia a făcut greşeala fatală să desprindă carabiniera, cel mai probabil pentru a se relaxa, şi atunci se pare că s-ar fi împiedicat în coardă. Partenerul ei de escaladă fost martor la prăbuşire, dar nu a reuşit să intervină la timp. A sunat imediat la Salvamont şi a cerut ajutor de urgenţă.
”A fost sfătuit să rămână pe loc şi să folosească echipamentul de supravieţuire până ce colegii mei vor ajunge la el. Din câte am înţeles a mai sunat un prieten care i-a recomandat la fel, să aştepte echipele de salvare. Nu ştim exact ce s-a întâmplat, dar bănuim că a încercat să coboare să acorde primul ajutor şi a căzut şi el. Au fost greşeli tehnice”, a explicat Claudiu Vasilescu, salvamontist din Buşteni care a participat la acţiunea de recuperare a celor doi turişti.
Salvamontiştii au precizat că sâmbătă vremea nu era deloc favorabilă nici măcar pentru o drumeţie pe un traseu banal dar pentru o escalade pe un astfel de traseu. Ninsese viscolit, zăpada era îngheţată şi aşzată în straturi instabilie, în plus era ceaţă.
SURSA VIDEO Salvamont Buşteni
”Cei doi au urcat pe un traseu nemarcat şi foarte dificil. Echipament aveau la ei, dar nu ştim dacă şi cum l-au folosit. Noi nu am găsit coarda, nu ştim dacă au fost asiguraţi. Aveau totuşi pioleţi, colţari şi echipament bun, dar nu ştim cum şi dacă au fost folosite. Probabil s-au relaxat prea devreme. Greşeli de de nepermis pe munte”, a precizat unul dintre salvatorii montani.
Cei doi turişti s-au prăbuşit în gol sute de metri, într-o prăpastie stâncoasă, acoperită în mare parte de zăpadă îngheţată. N-au avut nicio şansă de supravieţuire. Rănile provocate în cădere le-au fost fatale ambilor.
Bărbatul mort în Bucegi era unul dintre inginerii electronişti de top ai României şi era cercetător la Universitatea din Tampere, Finlanda. Partenera lui de escaladă era de fel din judeţul Ilfov.
Valea Morarului şi Valea Cerbului sunt zonele cele mai periculoase din Bucegi şi sunt ”călcate” în special de alpinişti cu experienţă şi foarte bine echipaţi. Traseele, nemarcate, nu sunt recomandate pe timpul iernii, dar asta nu înseamnă că turiştii cu sau fără expierienţă le evită. De-a lungul anilor au fost zeci de accidente mortale aici, multe dintre ele provocate de avalanşe. În decembrie 2018, doi turişti au murit luaţi de avalanşă în Valea Morarului, iar în 2004, în aceeaşi zonă, s-a produs cea mai mare tragedie din Bucegi. Cinci alpinişti profesionişti, printre care doi salvatori montani din Zărneşti şi un militar de la batalionul de vănători de munte din Predeal, şi-au pierdut viaţa într-o avalanşă. Toţi făceau parte dintr-un grup de sportivi care participau la un concurs de schi-alpinism.
În ciuda avertismentelor venite din partea salvamontiştilor turişii nu renunţă la ascensiunile pe creastă nici măcar în condiţii de vreme neprielnică. Sunt zilnic zeci de apeluri venite din partea montaniarzilor rătăciţi sau rămaşi blocaţi între stânci, mulţi dintre ei neechipaţi pentru temperaturi negative. Cea mai mare greşeală pe care o fac amatorii de trasee montane este că se folosesc de informaţii eronate găsite pe internet, hărţi greşite, abordează trasee nemarcate şi ignoră sfatul salvamontiştilor.
