În prezent în România sunt în curs de execuție aproape 600 de kilometri de autostradă și drum expres, iar unele lucrări de pe șantierele din țară sunt impresionante prin complexitatea lor, scrie hotnews.ro .

Rețeaua de autostrăzi a României a început să se dezvolte mai pronunțat în ultimul deceniu, România ajungând aproape de 1.300 de km de drumuri rapide la final de 2024. Odată cu extinderea șantierelor în țară, în special în zonele de munți și de dealuri, au început să apară și lucrări cu adevărat spectaculoase, „lucrări de artă” inginerească. Sunt tuneluri prin dealuri și munți, sunt viaducte lungi și poduri înalte, sunt noduri rutiere complexe între autostrăzi.

HotNews.ro trece în revistă care sunt cele mai spectaculoase lucrări punctuale de pe autostrăzile și drumurile expres aflate în execuție.

Tunelul Momaia, primul tunel forat de autostradă din România

„Tunelul Momaia” de pe autostrada A1 Sibiu – Pitești este situat pe Secțiunea 4, între Tigveni și Curtea de Argeș – 9,8 km. Tunelul va avea o lungime de 1.350 km, el fiind compus din două galerii, două tuneluri botezate „Alina” și „Daniela”.

Este primul tunel forat de autostradă din România, iar în prezent prima galerie – Daniela – a fost străpunsă, adică forajul s-a executat în întregime de la o intrare la alta. La mijlocul lunii aprilie este preconizată și străpungerea celei de a doua galerii.

În paralel, constructorul austriac Porr execută lucrările de căptușeală interioară a pereților tunelului.

Tunelul pe sub dealul Momaia nu este forat cu mașinării speciale cu cap de freză, de tip TBM (Tunnel Boring Machine), precum în prezent sunt folosite la Magistrala 6 de metrou din București sau pe lucrările de cale ferată Brașov – Sighișoara.

„Momaia” este realizat prin tehnologia NATM (New Austrian tunneling method) care presupune excavarea secvențială a tunelului și ranforsarea pe parcurs a pereților prin plase de metal și pulverizarea de straturi de beton.

Ulterior, de-a lungul tunelului astfel săpat și stabilizat, se aplică și hidroizolația și căptușeala finală din beton care înglobează și armătura principală. Apoi se fac finisajele și dotarea tunelurilor cu instalații și utilități.

VIDEO – Imagini recente de pe A1 Pitești – Sibiu Lot 4 și din Tunelul Momaia:

Tunelurile „pentru urși” – Bucata lipsă din A1 de la Sibiu până-n Ungaria

Secțiunea lipsă din Autostrada Lugoj-Deva (A1) – cei 13,16 km de autostradă lipsă de pe întreaga A1 de la Sibiu la granița de Vest, inclusiv porțiunea cu tuneluri dintre Margina și Holdea – se află în prezent în construcție de către o asociere dintre UMB (România) și Euro-Asfalt (Bosnia).

De pe acest contract cele mai importante lucrări sunt cele două tuneluri forate tot prin tehnologia NATM (2,13 km în total). Li s-au spus „tuneluri pentru urși” în special în presă pentru că ele au fost impuse prin acordul de mediu și pentru a păstra intacte la suprafață culoarele de tranzit pentru mamiferele mari într-o zonă de legătură între masivele Carpaților Occidentali.

Unde vor fi tunelurile (lungimi estimative) – conform planurilor în CNAIR:

Cele două tuneluri au fost impuse în 2013 prin acordul de mediu după ce toate loturile de pe A1 Lugoj – Deva au fost contractate înainte cu un an în baza unor documentații care prevedeau săpături în acele locuri. Soluția inițială din proiect prevedea ca autostrada să treacă prin zone excavate complet, secționând practic o zonă de migrație a animalelor.

Acum UMB și EuroAsfalt din Bosnia au început lucrările de forare a primului tunel, după ce anul trecut au lucrat la realizarea portalurilor. În prezent, conform datelor centralizate de CESTRIN, stadiul lucrărilor pe toată secțiunea contractată e de aproape 7%.

VIDEO – Lucrările la tunelurile de pe A1 Margina – Holdea:

Structura-mamut ce se construiește lângă Galați

Între Galați și Brăila este în prezent în construcție un drum expres de aproape 11 km. Proiectul, construit de UMB, a depășit termenul contractual, dar va fi gata în 2025.

La capătul dinspre Galați, însă, se ridică una din cele mai complexe structuri rutiere din țară din acest moment: un pod hobanat (asemănător cu Podul Basarab din București), care se leagă direct de un viaduct lung și un pod metalic în arc.

Mai exact, pe o zonă de aproape 2 kilometri șoseaua de mare viteză este formată numai din structuri: un viaduct care traversează digul de protecție al Siretului, un pod metalic în arc peste calea ferată, altă structură de viaduct peste care se leagă direct de un pod hobanat peste râul Siret, iar la final un alt viaduct lung care traversează liniile de cale ferată din triaj.

Structura rutieră complexă este compusă din:

• viaduct de acces pe mal drept Siret (lungime 896+ metri)
• pod HOBANAT peste Siret (aproape 308 m cu deschideri 71+165+71)
• viaduct de acces pe malul stâng (puțin sub 448 metri)
• pasaj peste calea ferată/complex feroviar (139+m)

„Este cea mai spectaculoasă lucrare de pe rețeaua actuală de autostrăzi”

„E o structură mamut de vreo 1,8 km, un hobanat, viaducte de acces. Este cea mai spectaculoasă lucrare ca structuri în afară de partea de tunel de pe rețeaua actuală”, explica pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea, de la Asociația Pro Infrastructura.

„E cea mai spectaculoasă lucrare de pe rețea de departe. Podul hobanat peste Siret are o deschidere mare, se va vedea impresionant când va fi gata”, spunea reprezentantul Pro Infrastructura.

VIDEO – Structura-mamut de pe Drumul expres de lângă Galați:

Viaductul UMB peste lacul Cernica de lângă Capitală

Pe tronsonul de nord din actuala autostradă de centură A0 a Capitalei sunt în lucru în prezent trei loturi. Pe cel mai scurt dintre ele (Lotul 4 între Cernica și A2) constructorul este firma românească UMB, deținută de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Deși este vorba de un tronson scurt, de doar 4,47 km distanță, fără noduri rutiere la capetele sale, este unul totuși dificil de realizat pentru că presupune trei poduri, dintre care un viaduct lung de 1,3 km peste lacul Cernica.

UMB lucrează la un pasaj prin care autostrada va supratraversa calea ferată CF 801 și un alt pasaj prin care DJ301 va supratraversa autostrada. Dar cea mai grea și spectaculoasă lucrare însă este un viaduct de aproape 1,3 km, prin care autostrada va traversa lacul Cernica.

Pentru execuția pilonilor și, ulterior, pentru montarea grinzilor, constructorul a folosit umplutură în zona lacului, urmând ca la finalul lucrărilor aceasta să fie scoasă din zona, iar ochiul de apă să fie readus la starea inițială.

VIDEO – Lucrările pe Lotul 4 A0 Nord, la zi:

Viaductul „Bechtel” peste lacul de acumulare de pe Autostrada Transilvania

Lucrările au început recent la un tronson din Autostrada Transilvania început încă de Bechtel și care a rămas neatins aproape 12 ani după rezilierea contractului cu firma americană.

Execuția pe cei 27 de kilometri de autostradă dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș a pronit de la un stadiu fizic evaluat la 37%.

Cea mai impresionantă lucrare de pe traseu a fost începută de Bechtel încă din 2008, dar a rămas nefinalizată: un viaduct de aproape 1,8 kilometri lungime printr-un lac de acumulare lângă Suplacu de Barcău.

Actualul constructor, grupul „Construcții Erbașu”, a primit recent autorizația de construire pentru finalizarea tronsonului și s-a apucat de execuție inclusiv și la viaduct.

Viaductul are 45 de deschideri a câte 40 de metri lungime fiecare și decizia de a fi construit prin lacul de acumulare a fost una controversată la timpul ei.

Autostrada Transilvania în zona Suplacu de Barcău urma să treacă printr-un câmp activ de sonde petroliere, iar în anii 2000 în zona lacului nu era foarte multă apă. Pentru a reloca cât mai puține sonde și pentru a evita un deal mai înalt în zona vestică, a fost stabilit traseul autostrăzii prin zona lacului de acumulare, considerându-se atunci că e cea mai ieftină dintre soluții disponibile.

Nodul turbion construit de UMB pentru intersecția celor două mari autostrăzi din Moldova

Autostrada „Moldovei” A7 și Autostrada „Unirii” A8 se vor intersecta în apropiere de Pașcani, într-un nod nod rutier unic în România.

Se numește nod rutier de tip turbion, o intersecție între două autostrăzi care are bretele de mare viteză pe toate relațiile de trafic. Nodul, înafară de conexiunea A7 cu A8, presupune și relocarea printr-un pasaj suprateran a drumului județean 208L din zonă.

Deși e un nod între două autostrăzi, el a fost contractat să fie executat în cadrul unui singur contract de pe A7. Mai exact UMB care lucrează la tronsonul A7 Bacău – Pașcani, Lot 3, dar pentru acest nod turbion va executa practic și o porțiune de aproape 4 km din A8 aferentă nodului rutier.

În prezent stadiul fizic al întregului șantier este de aproape 28%.

VIDEO – Cum arată acum zona nodului turbion A7 – A7:

Nodul rutier de la Boița între A1 și A13

Un alt nod rutier spectaculos ce se construiește în România este în apropiere de localitatea sibiană Boița, acolo unde se vor intersecta A1 Sibiu – Pitești și A13 Sibiu – Făgăraș, o autostradă de 73 de kilometri contractată în 2023 pe 1,3 miliarde de euro cu o firmă din Turcia.

Nodul rutier va include conexiunea și cu DN7 la sud de Tălmaciu, va presupune niște bretele foarte lungi pentru a satisface toate direcțiile de trafic, iar A1 va continua spre Boița cu un viaduct înalt peste valea pe unde în momentul de față se coboară de pe autostradă de pe tronsonul deja dat în trafic.

Nod rutier A1 cu A13 / Sursă: Captura video CNAIR

În anumite puncte vor fi atât de multe pasaje suprapuse încât traficul practic se va desfășura pe trei niveluri. Simularea video de mai jos este relevantă:

VIDEO – Cum va arăta nodul rutier A1 – A13:

Tunelul Poiana – primul tunel de autostradă forat cu TBM

Grupul italian WeBuild a demarat primele lucrări de construcție pe Secțiunea 3 (37,4 km) de pe A1 Sibiu – Pitești.

Pe acest tronson va fi construit și cel mai lung tunel al autostrăzii – Tunelul Poiana care va avea o lungime de 1,7 km.

Contractul de 5,3 miliarde lei a fost semnat în august 2022, cu asocierea WeBuild (Italia) – Tancrad (România), și inițial se discuta de forarea tunelului prin tehnologia NATM, precum se execută acum Tunelul Momaia de pe Secțiunea 4.

Între timp constructorul a găsit utilaje de foraj TBM (Tunnel Boring Machine) disponibile pentru acest proiect și a primit avizul autorităților pentru a executa cele două galerii ale tunelului de autostradă prin această metodă.

Lățimea tunelurilor este proiectată cu o parte carosabilă de 8.5 m lătime pentru tuneluri cu două benzi, constând într-o bandă rapidă de 3.5 m + 0.5 m, o bandă lentă de 3.5 + 1.0 m și trotuare.

Tunelul va fi cu două galerii, câte o galerie pe sens, cu două benzi de 7 metri.

Pentru tunelul Poiana vor fi prevăzute 3 galerii de legătură între sensuri și o galerie ce permite accesul auto.

Distribuie Distribuie Comentarii