Comunismul a ajuns în România adus de tancurile sovietice în 1944, fiind impus în ciuda voinței populare prin intermediul unui partid care la vremea respectivă încă era, la începutul acelui an, după cum observă istoricul Denis Deletant, ”o mică grupare politică, plină de facțiuni, cu o rezonanță efectiv redusă sau chiar fără a o avea deloc” și complet dirijat de Moscova.

45 de ani mai târziu, regimul comunism, care avea să fie condamnat de fost președinte Traian Băsescu în decembrie 2006 drept ilegitim și criminal, pe baza raportului Tismăneanu, cădea în urma revoltei începute la Timișoara la data de 16 decembrie 1989.

Începută ca un protest maghiar în semn de susținere a episcopului Laszlo Tokes, amenințat de autoritățile comuniste cu evacuarea din casa parohială din Timișoara, manifestația s-a transformat într-o revoltă românească după ce mulțimea a început să cânte pe străzile orașului ”Deșteaptă-te române”, un imn simbol al rezistenței care ân epoca Ceaușescu a mai fost cântat în public în timpul protestelor din Brașov din 1987.

Pe 17 decembrie, demonstrațiile luaseră amploare la Timișoara. Regimul a încercat să le pună capăt ordonând armatei să deschidă focul împotriva protestatarilor. Numărul victimelor a fost estimat inițial la câteva mii, dar investigații ulterioare au stabilit cifra de 122.

La ordinul Elenei Ceaușescu, 40 au fost transportați cu camionul la București pentru a face imposibilă identificarea lor.

La 20 decembrie, mulțimea s-a revărsat pe străzi și a proclamat Timișoara oraș liber de comunism.

Reputatul istoric britanic, Dennis Deletant, notează în cartea sa ”România sub regimul comunist”, că Nicolae Ceaușescu a sfidat gravitatea situației din țară și a efectuat o scurtă vizită în Iran. La întoarcerea în țară, i-a condamnat pe manifestanții de la Timișoara numindu-i ”huligani” și a convocat pentru a doua zi un miting în sprijinul său.

Mitingul din 21 decembrie București a degenerat în revoltă iar Ceaușescu a încercat fără succes să liniștească mulțimea anunțând creșteri de pensii și salarii. S-a format baricada de la Universitate, apar primele victime.

Redăm mai jos integral fragmentul din ”România sub comunism” al istoricului Dennis Deletant, care evocă momentul căderii lui Ceaușescu:

”În dimineața zilei de 22 decembrie, Ceaușescu a formulat un comunicat aspru, citit la Televiziune de un crainic cu ton acuzator, în care vorbea din nou despre huligani, fasciști, agenturi străine și anunța că ministrul Apărării Naționale, generalul Vasile Milea, a fost un trădător și s-a sinucis. Comandanți superiori ai armatei au ordonat trupelor să se retragă din centrul Capitalei.

Valuri de manifestanți veneau în contrasens dinspre toate cartierele orașului. Adunată în fața Comitetului Central, mulțimea de sute de mii de manifestanți a început să scandeze: Ceaușescu judecat/ pentru sângele vărsat, Ieri în Timișoara/ Mâine-n toată țara.

Apărând pentru câteva zeci de secunde în balconul clădirii, Ceaușescu a fost huiduit, iar un observator l-a tras înăuntru.

Când primii manifestanți au pătruns în clădire, Ceaușescu a fugit de pe acoperiș cu un elicopter, însoțit de soția sa ș e doi dintre cei mai propiați aliați ai săi, Manea Mănescu și Emil Bobu, precum și de două gărzi de corp. Ceaușescu a odonat pilotului să aterizeze la Snagov, cam la 30 de km nord de București, unde avea o vilă, și de aici, el și soția sa, și-au luat o valiză cu îmbrăcăminte.

Manea Mănescu și Emil Bobu au rămas la sol, în timp ce elicopterul a decolat din nou cu cei doi Ceaușescu și cu gărzile lor de corp în direcția Pitești.

Lipsa de carburant l-a făcut pe pilot să aterizeze pe șoseaua de la sud de Târgoviște. Aici au rechiziționat o mașină condusă de un medic, care i-a dus până la marginea orașului. Apoi, au luat cu forța o a doua mașină și au încercat să ajungă la sediul local al partidului, dar au fost recunoscuți. Șoferul i-a dus la o stațiune de cercetări agricole, unde au fost închiși într-o încăpere până a sosit Miliția locală.

Cuplul a fost dus în cele din urmă la garnizoana din Târgoviște, unde a fost judecat și executat de un tribunal improvizat în ziua de Crăciun a anului 1989.

Soarta își are propriul ei mod de a-i recompensa pe cei curajoși și de a-i pedepsi pe tirani, mai notează Dennis Deletant. În ciuda politicii lui Ceaușescu vizând să-i opună unii împotriva altora pe locuitorii de diferite naționalități ai României, suferința lor comună sub stăpânirea sa i-a apropiat.

Sfidarea lui Tokes a fost catalizatorul exprimării solidarității etnice ce a generat revolta populară împotriva lui Ceaușescu. Concursul tuturor acestor împrejurări a declanșat o serie de evenimente care au dus la căderea dictatorului”.

Așa s-au încheiat peste patru decenii de regim comunist în România și aproape un sfert de veac de dictatură personală a lui Nicolae Ceaușescu. Spre deosebire de celelalte țări comuniste din Europa de Est, membre ale Pactului de la Varșovia, Ceaușescu și regimul său au căzut în mod violent, lăsând în urmă peste 1000 de moți și alte câteva mii de răniți. Și, da, este rușinos că după 30 de ani, justiția nu a stabilit clar vinovați pentru crimele de atunci iar Ion Iliescu ne îndeamnă cu perseverență să nu-i mai căutăm.

Căderea lui Ceaușescu și a regimului comunist ”ilegitim și criminal” au făcut posibilă revenirea României în marea familie occidentală. Țara a devenit în 2004 membră NATO, în 2007 a aderat la Uniunea Europeană și se bucură de un parteneriat strategic solid cu Statele Unite.

La 30 de ani de la căderea lui Ceaușescu este bine să ne amintim că România și-a câștigat libertatea cu sânge și că a plătit un preț greu pentru democrație. Cel puțin din aceste motive, devierea de la parcursul democratic și apariția unor mici autocrați de tip Dragnea nu mai este posibilă, deși România a trecut prim momente dificile în ultimii trei ani, fiind amenințată din nou cu întoarcerea în trecut și cu izolarea de lumea occidentală.

Marea amenințare la adresa României rămâne însă, la fel ca în urmă cu 75 de ani, Rusia, cu ambiția ei de a controla Marea Neagră și de a recupera sferele de influență.  Aproape că a recuperat influența în Republica Moldova și va continua, pentru multă vreme de aici încolo, să submineze valorile occidentale în România, pe teritoriul UE și al Statelor Unite, poate chiar mai agresiv decât a făcut-o în timpul războiului rece. SURSA:  G4Media.ro

Sursa Foto: Historia.ro

Distribuie Distribuie Comentarii