După numărarea a 99, 46 % din voturi, opțiunea „DA” pentru UE este susținută de 50,41%, iar calculele arată că procentul rămas va înclina balanța în favoarea acestei opțiuni. Asta înseamnă că referendumul va trece la limita pragului şi va produce efecte juridice.

Duminică, fără votul diasporei, rezultatele referendumului arătau rău: 54% împotriva parcursului european. După miezul nopții, președinta Maia Sandu a denunțat o „fraudă de dimensiuni fără precedent” comisă de grupările criminale conectate la Kremlin.

Votul la prezidențiale și la referendum din 20 octombrie arată diferit față de sondajele realizate și prezentate înaintea scrutinelor. Cea mai plauzibilă explicație ar fi mobilizarea votanților care se declarau indeciși, au spus Europei Libere doi sociologi din R. Moldova.

La prezidențiale, atât președinta Maia Sandu, cât și principalul său rival, Alexandr Stoianoglo, au luat mai multe voturi decât le-au prezis sondajele. Sandu – aproximativ cu 5%, pe când Stoianoglo – cu 10-15%.

Sondajele mai sugerau că principala problemă la referendum va fi asigurarea prezenței minime necesare (33,3%) pentru validarea referendumului, căci majoritatea alegătorilor ar fi susținut aderarea la Uniunea Europeană. Însă la urne prezența a fost mult peste cea așteptată (peste 40%), pe când diferența dintre voturile „Da” și „Nu” este de circa 10 mii.

Sociologul Vasile Cantarji a spus Europei Libere că diferența dintre datele sondajelor și rezultatele alegerilor se datorează, în mare parte, persoanelor care înaintea votului se declarau indecise.

Potrivit lui, cu o lună înainte de alegeri, erau 20-25% indeciși, ceea ce este „un procent normal”, iar cu o săptămână înainte de alegeri numărul lor s-a dublat, ajungând la 40%.

„Asta era o bulversare pe eșichier, care a apărut după tot felul de dezvăluiri, precum cea cu cetățenia [română] a lui Stoianoglo”, a precizat Cantarji. El spune că, atunci când apar astfel de „bulversări”, o parte din alegători devin indeciși și, de regulă, pur și simplu, nu se prezintă la alegeri. Dar de data această, au votat.

Sociologul Arcadie Barbăroșie, de asemenea, spune că diferența dintre datele din sondaje și realitatea votului constă, în primul rând, în decizia de a vota a celor care spuneau înainte de alegeri că încă nu s-au decis.

Barbăroșie a spus Europei Libere că sociologii „nu au analizat cum se vor comporta aceste persoane și nu au putut prezice comportamentul lor”. În loc să boicoteze scrutinele, indecișii au ieșit și au votat „diferit de ceea ce au crezut” experții, a concluzionat Barbăroșie.

Explicația pe care o dă Vasile Cantarji acestui fapt este că „sondajele nu acoperă partea comercială a alegerilor”, adică coruperea alegătorilor.

Sociologul este convins că rezultatul votului a arătat cât de vulnerabilă este R. Moldova „în fața factorului rusesc, instrumentat prin intermediul lui [Ilan] Șor”, care le-ar fi indicat exponenților săi din țară să-l voteze la prezidențiale pe Stoianoglo și, astfel, a „perturbat lucrurile pe ultima sută de metri”.

Aceeași idee au transmis și guvernanții. După aflarea primelor rezultate parțiale, președinta Maia Sandu a declarat că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Autoritățile au vorbit despre o posibilă corupere a alegătorilor și în timpul campaniei electorale, dar dădeau cifre mai mici. Cu două săptămâni înainte de scrutine, Poliția și Procuratura Anticorupție au anunțat că au pus capăt unei rețele din Rusia a lui Șor, care ar fi corupt peste 130.000 de alegători moldoveni.

În ceea ce ține de referendum, Cantarji spune că lucrurile sunt și mai fragile, pentru că acest tip de scrutin este „cel mai susceptibil la falsuri și manipulări”, mai ales că nici actuala guvernare „nu a explicat foarte clar” despre ce este acest referendum.

În lunile dinaintea votului, referendumul a fost asociat cu mai multe falsuri. Printre narațiunile promovate de politicienii pro-ruși a fost că R. Moldova își va pierde din suveranitate aderând la Uniunea Europeană sau că moldovenii „vor fi obligați să-și vândă pământurile străinilor”.

Totuși, autoritățile pro-occidentale au dat asigurări că sunt pregătite să facă față unor încercări ale Rusiei de a destabiliza situația în contextul alegerilor, după ce Statele Unite au avertizat, vara, că Moscova ar face tot posibilul pentru a bloca integrarea europeană a R. Moldova și a instala un guvern prietenos la Chișinău.

Autoritățile moldovene au închis zeci de site-uri, au obținut blocarea a numeroase conturi și pagini pe rețelele de socializare pentru a-și feri populația de propagandă rusă și a lăsat în afara campaniei electorale mai multe partide afiliate lui Ilan Șor.

Gafa grupării pro-ruse care a salvat referendumul

În pofida operațiunilor structurilor de securitate din ultimele săptămâni cu destructurarea grupărilor care pregăteau fraudarea votului prin mituirea în masă a alegătorilor și destabilizarea post-electorală a țării, crima organizată a reușit să controleze, potrivit șefei statului, aproximativ 300.000 de voturi (10% din totalul alegătorilor). Rusia și coordonatorul grupului criminal organizat adăpostit de Kremlin, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în lipsă în Moldova la 15 ani de închisoare pentru jaful bancar din 2014, au comis o singură greșeală tactică: partidele și candidații controlați de ei au îndemnat alegătorii pro-ruși să boicoteze referendumul pro-UE, adică să nu ia buletinul de vot pentru referendum, ci doar pe cel pentru alegerile prezidențiale. Aproximativ 82.000 de alegători au dat curs acestui îndemn al condamnatului adăpostit de Moscova. Dacă aceștia luau buletinele și votau „NU”, nici diaspora nu ar mai fi putut salva referendumul, scrie corespondentul DW, Vitalie Călugăreanu.

Deși referendumul trece la limită, în societatea moldovenească se simte o puternică presiune. Oamenii se simt furați și așteaptă ca votul lor să fie apărat. Așteaptă ca autoritățile să le spună cum a fost posibilă frauda, de ce nu s-a reușit evitarea ei, care sunt probele la care a făcut trimitere, la briefing, președinta Maia Sandu, ce se întâmplă cu cei care au fraudat votul, dar și cu cei care au admis ca votul lor să fie cumpărat, cu ce s-au ocupat în ultima vreme instituțiile statului create special pentru a combate propaganda și dezinformarea venită din partea Rusiei? Fără răspunsuri clare la aceste întrebări, rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale ar putea arăta dezastruos.

Pe de altă parte, faptul că opțiunea „DA” la referendum este dominantă, chiar dacă la limită, ar putea suda tabăra moldovenilor cu viziuni pro-europene mai ales în turul doi al alegerilor prezidențiale. „Glonțul” care le-a trecut acum pe lângă freză le-a arătat că fiecare vot contează și că statul la coadă pentru a vota are rost. În turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc peste două săptămâni, moldovenii nu au voie să fie supărați, să nu iasă la vot sau să voteze de ciudă, deoarece riscă să arunce țara în brațele unui candidat pe care capul mafiei, aciuat la Moscova, vrea să-l facă președinte în Moldova.