Înfrângerea candidatei democrate Hillary Clinton în fața populistului Donald Trump este cu atât mai amară pentru susținătorii ei, cu cât ea a câștigat ca număr de voturi, dar nu și la numărul electorilor, ceea ce a relansat dezbaterea asupra necesității unei reforme a sistemului electoral american, comentează France Presse duminică.

Fostul secretar de stat a pierdut alegerile prezidențiale, ale căror rezultate sunt contabilizate stat cu stat, dar la nivel național Clinton a obținut până în prezent cu 400.000 de voturi mai mult decât adversarul său, potrivit rezultatelor provizorii publicate de presa americană.

O picătură de apă la scara celor 130 de milioane de buletine de vot introduse în urne, dar care îi permite să se mândrească că a fost preferată de mai mulți alegători. Circa 60,4 milioane de americani au ales-o, față de 60 de milioane care l-au preferat pe Donald Trump.

Într-un sufragiu direct, fosta Primă doamnă ar fi fost aleasă deci la Casa Albă (48% față de 47%).

Dar în SUA, numărul electorilor — atribuit în fiecare din cele 50 de state și al căror număr variază în funcție de populație — determină victoria finală. Astfel, California, statul cel mai populat, asigură 55 de electori învingătorului.

În virtutea acestui fapt, Donald Trump a terminat cursa, câștigând 290 de electori față de Hillary Clinton, care obținuse sufragiile a 228 de electori. Ar fi fost necesare 270 de mandate, adică majoritatea celor 538 puse în joc pentru a accede la Biroul Oval.

"Aceasta pune o problemă: în ce măsură sistemul nostru este democratic?", se întreabă Robert Schapiro, profesor de științe politice la Universitatea Columbia din New York. Dacă regula "o persoană=un vot" este un pilon al democrației, sufragiul indirect într-un tur modifică datele, potrivit acestuia.

Acest sistem "slăbește principiul egalității politice", a declarat sâmbătă la CNN și Douglas McAdam, profesor de sociologie la Universitatea Stanford.

"Într-un sistem de electori, fiecare vot nu cântărește mai mult decât altele. Voturile în statele-cheie, care sunt șase și decid alegerile, contează clar mai mult decât voturile în statele favorabile democraților sau republicanilor", explică sociologul.

Denunțând această situație, o petiție lansată pe site-ul Change.org — și semnată până sâmbătă de circa 3,5 milioane de persoane — cere Colegiului electorilor care se va reuni la 19 decembrie să aleagă ca președinte nu pe Trump, ci pe Clinton.

Din punct de vedere tehnic aceasta ar fi posibil, dar în realitate respectiva cerere are puține șanse de câștig, pentru că electorii sunt aleși cu grijă de către partidele cărora le rămân loiali. Votul lor este o simplă formalitate.

Electorii ar putea să o aleagă pe Clinton cu riscul de a plăti "o mică amendă", estimează inițiatorii petiției, care îl consideră pe Trump "inapt să guverneze".

Donald Trump însuși a denunțat de mai mult ori în timpul campaniei un sistem "trucat" și a amenințat că nu va recunoaște rezultatele alegerilor.

Dar după victorie, el nu a mai criticat scrutinul. Nici Hillary Clinton nu l-a contestat și și-a recunoscut înfrângerea, în pofida criticilor exprimate de susținătorii ei.

O revizuire a Colegiului Electoral ar impune modificarea Constituției, ceea ce ar constitui o sarcină delicată, potrivit lui Schapiro.

Susținătorii electorilor afirmă că dacă alegerea s-ar dovedi strânsă în mai multe state, o nouă numărare a voturilor ar deveni un coșmar.

George W.Bush s-a impus în anul 2000 în fața lui Al Gore fără să câștige majoritatea voturilor: 48,4% pentru democrat, 47,9% pentru ex-președintele american și a doua numărare a voturilor în Florida durase mai multe zile.

Dar pentru McAdam, această a doua numărare ar trebui să fie posibilă "ținând seama de tehnologiile actuale".

Fără a modifica Constituția, statele ar putea adopta la nivelul lor legi pentru a-și atribui electorii candidatului care a obținut cele mai multe sufragii la nivel național. Dar acest gen de inițiativă nu a dus la niciun rezultat până în prezent.

AGERPRES