Ciolacu este perceput ca om al „sistemului”, Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială și să ia „steagul dreptei”, Simion a devenit prea european arată Daniel David, autorul Psihologiei poporului român, într-o analiză a votului din perspectiva psihoculturală.

Calin Georgescu a accesat elctoratul suvernaist anti-sistem. FOTO: Arhivă personală

„Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat! Ce știm și ce facem?” – este întrebarea pe care și-o pun în aceste ore toți liderii de partide din România după primul tur al alegerilor prezidențiale .

A încercat un răspuns rectorul UBB, Daniel David, autorul volumului „Psihologia poporului român”:

„În principiu, analiza psihoculturală de care mă ocup eu este complementară celor sociologice. În timp ce prima identifică poate mai bine aspecte de arhitectură psihosocială, arhitectură care poate prezice și explica apoi unele tendințe socio-comportamentale în actualitate (mai ales când actualitatea nu se lasă ușor măsurată direct), analizele sociologice surprind mai direct actualitatea, mai ales când este evidentă și dispusă să se exprime”, scrie psihologul pe blogul personal.

David susține că din punct de vedere psihocultural avem trei mari bazine electorale:

(1) un bazin cu un profil psihocultural colectivist (zona adesea mai autohtonistă și mai suspicioasă față de instituțiile vestice);

(2) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom în fază de emancipare (adesea antisistem în contextul educațional românesc și al situației democrației la nivel internațional)

(3) un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom mai emancipat (adesea în conectare instituțională dominantă cu spațiul vestic). Un profil psihocultural nu este bun sau rău în sine, dar devine mai funcțional sau nu în funcție de opțiunile geostrategice ale țării.

Candidații absenți de la dezbatere nu au ajuns în turul II

David analizează pe fiecare dintre cei doi candidați care au ajuns în turul II:

„a. Domnul Georgescu vine ca o surpriză neanticipată la acest nivel de sondajele de opinie (iar științific trebuie analizat de ce nu s-a văzut rezultatul la acest nivel în diverse sondaje de opinie; probabil nehotărâții, cei care au refuzat să răspundă și neincluderea diasporei în analize contribuie la explicație). El a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem. Acesta a fost și mesajul său în timpul dezbaterii prezidențiale Digi24-UBB (și al altor dezbateri)”.

În ceea ce o privește pe candidata USR, David a susținut: „după dezbaterea prezidențială Digi24-UBB, doamna Lasconi nu vine ca o mare surpriză, dânsa accesând toate cele trei bazine electorale (așa cum a fost și mesajul său în timpul dezbaterii Digi24-UBB și al altor dezbateri), având astfel al doilea scor între candidați (dar foarte aproape de poziția a treia).”

Rectorul UBB a anticipat în timpul dezbaterii prezidențiale Digi24-UBB, atunci când domnii Ciolacu și Ciucă au refuzat participarea, că cel puțin unul dintre candidații care participă la dezbatere va intra în turul doi. „Văd că au intrat doi dintre aceștia (domnul Georgescu nu a fost mulțumit cu formatul dezbaterii, însă, spre deosebire de alți candidați, a participat pentru a intra în contact cu cât mai mulți votanți)”, mai spune psihologul.

„Domnul Simion a devenit se pare prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale”

David a făcut mai multe scurte considerații despre cei care nu au reușit calificarea în turul II:

„a. Domnul Ciolacu este perceput ca om al „sistemului” politic, având suport mare mai ales în zona mai autohtonistă și parțial în zona emancipată (de stânga europeană). Nu a participat la dezbaterea prezidențială Digi24-UBB, așa că nu a fost perceput de oameni prin raportare directă la ceilalți ca un lider puternic care a luat „steagul stângii” să-l ducă decisiv (sau măcar la nivelul partidului) în toate bazinele electorale. Are totuși un scor apropiat de poziția a doua.

b. Domnul Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale (mai autohtoniste și antisistem); deși a capitalizat mult și bine aici – în zona autohtonistă și antisistem –, alții au capitalizat mai mult! Dar cred că, totuși, partidul AUR a avut de câștigat din această candidatură.

c. Domnul Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială Digi24-UBB și să ia „steagul dreptei” dacă ar fi fost să aibă o șansă, știind deja că stă mai prost în diverse estimări. Cineva i-a spus altceva și asta a ieșit! Lucru aparent ciudat de la un candidat al unui partid cu scoruri destul de bune la europarlamentare și la alegerile locale. Și asta trebuie analizat științific, deși faptul că a fost candidatul de tip „sistem”, ca domnul Ciolacu, fără o profilare adecvată nici măcar aici, cred că este unul dintre factorii principali care explică eșecul.

d. Domnul Geoană nu a reușit să acceseze decât o parte din bazinul autonomilor emancipați și conectați cu spațiul vestic (și aici cu fragmentări, ca urmare a unor inconsistențe în mesaj); chiar dacă era candidat independent era clar angajamentul său pentru instituții vestice. Nu a avut un discurs/program clar nici pentru celelalte bazine.

e. Domnul Kelemen a generat ceea ce ne așteptam, o performanță normală raportată la bazinul pe care îl are.

f. Domnul Diaconescu, cu un profil similar domnului Geoană, nu a accesat la fel de eficient bazinul potențial.

g. În fine, ceilalți candidați – în ordinea procentelor: domnul Terheș, doamna Birchall, domnul Orban (în realitate retras), domnul Popescu, doamna Păcuraru și domnul Predoiu – la rândul lor nu au reușit să acceseze un bazin semnificativ, dincolo probabil de membrii de partid și/sau de simpatizații mai direct implicați.

Problema sondajelor de opinie

David a subliniat că alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare: „De aceea, cred că trebuie să ne focalizăm și asupra lor, ca mecanisme fundamentale ale democrației, iar Digi24 și UBB vor crea probabil și aici un context rațional pentru ca electoratul să-și întâlnească măcar unii dintre candidați.”

Rectorul UBB susține că se va continua parteneriatul Digi24-UBB pentru a crea un context rațional, astfel încât electoratul să-și cunoască candidații la prezidențiale într-un cadru rațional.

„În fine, specialiștii trebuie să analizeze rezultatele companiilor de sondaje de opinie pentru a semnaliza oamenilor care sunt mai predispuse să facă mascat formare de opinie, în loc de sondaj de opinie! Sigur că toți care folosim statistica știm că vorbim de estimări (ex. prin praguri de semnificație, intervale de încredere, mărimi ale efectului), inevitabil cu o anumită zonă de eroare, dar, dincolo de aceste limite, acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat (domnul Georgescu) și, în unele sondaje, cu discrepanțe prea mari între rezultatele sondajelor de opinie și realitate și chiar cu discrepanțe prea mari între sondaje. Pot fi explicații clare și justificate (așa cum am spus: numărul mare de nehotărâți, refuzuri de a răspunde, neaccesarea diasporei etc.) și/sau situații în care misiunea de sondaj de opinie a fost înlocuită cu cea de formare mascată de opinii electorale; dar acest lucru trebuie clarificat, iar concluziile comunicate oamenilor”, a concluzionat David.