Victimele masacrului petrecut pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna, scrie Agerpres.

Comemorare Mănăstirea Putna FOTO: Captură de Ecran - Facebook/SfantaManastirePutna

Un sobor de preoţi, avândul în frunte pe stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei peste 2.000 de români ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană spre România.

„Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi. Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un regim comunist totalitar, persecutor al credinţei", a spus arhimandritul Melchisedec Velnic.

Stareţul Mănăstirii Putna a lansat propunerea ca pe terenurile de la Fântână Albă unde a avut loc masacrul să fie ridicat un schit ortodox.

„Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe acel loc", a spus protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile Covalciuc, care a fost prezent la eveniment.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă, a susținut că are speranţa că astfel de fapte nu se vor mai repeta.

„Noi trebuie să facem tot ceea ce este posibil să nu se mai repete acest lucruri, deşi lucruri care credeam că nu o să le mai trăim le trăim astăzi: războiul. Peste toate acestea vom trece dacă vom avea credinţă", a declarat Niculai Barbă.

La eveniment au participat şi comandantul Colegiului Militar Ştefan cel Mare de la Câmpulung Moldovenesc, Lucian Cătălin Cojocaru, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, primarul oraşului Vicovu de Sus, Vasile Iliuţ, directorul Centrului de artă şi cultură bucovineană din Cernăuţi, Iurie Levcic, şi profesorul Marin Gherman de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, originar din ţinutul Herţa.