Medicul Sorin Man, vicepreședintele Societății Române de Pediatrie, explică de ce trecerea de la cald la frig favorizează fixarea virușilor și de ce îmbrăcămintea n-are nicio legătură cu prevenirea răcelii la copii. Cum ne putem ajuta copiii să treacă cu bine peste afecțiunile respiratorii.

În plin val de viroze și gripe, elevii și studenții au revenit, zilele trecute, la cursuri. În ultima săptămână a anului trecut au fost raportate peste 57.000 de cazuri de infecții respiratorii acute, conform Institutului Național de Sănătate Publică. În timp ce camerele de gardă au fost asaltate de pacienți cu infecții respiratorii, au fost înregistrate și peste 4.175 de cazuri de gripă clinică la nivel național și 4 decese. În tot mai multe țări europene crește numărul persoanelor care s-au îmbolnăvit de gripă. În mai multe localități din Ungaria, situația este gravă. De asemenea, sunt semnale de alarmă și în Franța şi Spania.

„Weekend Adevărul“ a discutat cu prof. dr. Sorin Man , medic primar pediatru, cu supraspecializare în pneumologie pediatrică și atestat în alergologie și imunologie pediatrică, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ și vicepreședintele Societății Române de Pediatrie, despre ce putem face pentru a ne feri copiii de infecțiile respiratorii acute. Specialistul a vorbit despre importanța vaccinării, alimentație, suplimente și despre mituri legate de tendința părinților de a-și îmbrăca foarte gros copiii pentru a-i feri de răceală și de a le interzice să facă mișcare pe timp de iarnă. De asemenea, medicul ne spune cum să tratăm cele trei fobii ale părinților: febra, tusea și mucozitățile.

„Weekend Adevărul“: Ştim că magia sărbătorilor își pierde din strălucire dacă ai acasă un copil care tușește sau este răcit. Acum este un pic tardiv să vorbim despre cum pregătim copiii pentru sezonul rece, dar spuneți-ne, vă rog, cum putem gestiona sănătatea lor astfel încât să nu avem probleme?

Prof. dr. Sorin Man: Cea mai bună terapie este profilaxia, mai bine să previi decât să tratezi. Sunt unele măsuri de reducere a acestui număr de infecții respiratorii, că acestea sunt principale în sezonul rece, de diminuare a severității lor, de reducere a duratelor – de fapt, acestea ne supără, numărul, intensitatea, durata lor. Unele măsuri sunt specifice. Vorbim aici de vaccinuri și știm că în Programul Național de Imunizare sunt câteva vaccinuri care sunt și pentru infecții respiratorii sau au efect pe tractul respirator. De exemplu, vaccinarea anti-rujeolică, vaccinarea pentru tusea convulsivă și vaccinarea pneumococică.

Când trebuie administrate aceste vaccinuri?

Sunt în Programul Național și se fac începând cu perioada de sugar, iar cel rujeolic, la 1 an și la 5 ani. Cei care n-au prins, de exemplu, vaccinarea pneumococică, deoarece a fost introdusă mai târziu în România, se pot vaccina și în momentul actual. Se poate în orice perioadă a anului. Pe lângă aceste măsuri specifice, mai sunt o serie de măsuri care ar preveni mai multe boli infecțioase cu mai mulți agenți infecțioși, cum ar fi utilizarea suplimentelor alimentare, dar cele la care li s-a dovedit eficiența în mod științific, nu toate care există pe piață. Administrarea suplimentelor cu zinc, cu vitamina C, a unor probiotice reduce numărul de infecții respiratorii și cel de infecții digestive.

Vitamina D, supliment constant tot anul

Cum recomandați să fie administrate aceste vitamine și în ce perioadă a anului? Să zicem pe cale naturală – de exemplu, vitamina C, pe care putem să o luăm și din fructe – sau recomandați administrarea de suplimente?

Dacă acum 20 de ani nu recomandam suplimentele pentru ca să își ia copilul din alimente acele vitamine, în prezent, din cauza procesării acestor legume și fructe, ele nu mai conțin atâtea vitamine și minerale câte conțineau acum 30 de ani, și atunci poate că este nevoie de suplimentarea, să-i spunem artificială, a acestor molecule de tip zinc, vitamină C. Eu recomand suplimentarea vitaminei C și a zincului începând cu luna septembrie când încep colectivitățile – creșele, grădinițele, școlile – și ai transmisia maximă, este așa-numita epidemie de toamnă a infecțiilor respiratorii în general virale.

Ştiu că se vorbește chiar și despre suplimentarea cu vitamina D. Începând cu ce vârstă este recomandat să fie administrată copiilor și în ce perioadă a anului?

Vitamina D este necesar de a fi suplimentată pe toată durata copilăriei. Din păcate, în România, după 1 an și jumătate sau după vârsta de 2 ani se cam reduce această suplimentare cu vitamina D, se cam uită de ea. Astfel că găsim mulți pacienți de vârstă școlară, de vârsta adolescentului, care au deficit de vitamina D. Nu mai stau copiii la soare cât stăteau mai demult, ci stau mai mult în casă, în fața ecranelor, și-atunci și producția endogenă de vitamina D este diminuată – așadar, recomand vitamina D tot anul.

Aveți o anumită cantitate pe care o prescrieți sau de la caz la caz ar trebui medicul de familie să o stabilească?

Sunt doze în funcție de vârstă, și dacă vorbim de doze nu se recomandă neapărat acele doze mari de vitamina C care ar avea efecte benefice, ci suplimentarea cu rația normală recomandată de vitamina C. La zinc sunt doze mai mari decât rația recomandată, în jur de 10-15 mg pe zi și se poate administra cam șase-șapte luni pe an, de obicei în sezonul de viroze toamnă-iarnă până în primăvară, când încep să scadă ca număr.

Sportul, supliment pentru imunitate

În afară de aceste suplimente, cum mai putem să întărim sistemul imunitar al copiilor?

Sport, mișcare, alimentație diversificată, deci condiția fizică a pacientului este importantă.

Credeți că ar trebui cumva suplimentat sportul pe care îl fac copiii în cadrul școlii? Programa școlară specifică în jur de două-trei ore de sport pe săptămână, credeți că sunt suficiente?

Eu le recomand copiilor șase ore de sport pe săptămână. Deci pe lângă cele două ore din programă – dacă se fac acele două ore de sport –, eu recomand încă cel puțin patru ore de sport intens pe săptămână în mod clar. Plus că asistăm la o creștere a prevalenței obezității, pe de o parte din cauza alimentației de tip vestic, pe de cealaltă, din cauza sedentarismului la copil, adică statul în fața unui ecran de telefon inteligent, tabletă sau televizor.

Aveți anumite sporturi pe care le recomandați în mod special sau orice tip de sport?

Nu neapărat un anumit sport. Trebuie să-i placă copilului, deoarece, dacă nu-i place, în timp va refuza participarea la acea activitate sportivă. Deci trebuie să găsească părintele un sport care îi place celui mic. Plus că trebuie să fie un sport care se poate face tot anul, că tot aud scuze: vara n-am făcut sportul X, pentru că nu era antrenorul sau era închis bazinul de înot sau că iarna este frig. Mâncăm 365 de zile pe an și sport trebuie să facem 365 de zile pe an.

Cum comentați acest mit: „să nu las copilul să facă sport în frig, ca să nu facă pneumonie“?

Este un mit relația frigului cu răceala, deci îmbracă-l, să nu cumva să răcească. Avem cred că cei mai îmbrăcați copii din Europa, adică îmbrăcați foarte gros. De fapt, nu este nicio legătură între suferința la frig și infecția respiratorie. Legătura este alta, că totuși în sezonul rece răcim, și copiii, și adulții. De ce? Sunt diferențele de temperatură: în casă este cald, afară este frig și această diferență de temperatură duce la umezirea mucoasei nazale. Virusul are nevoie de acea umiditate să se fixeze. Vara, cȃnd e cald și în casă, și afară, mucoasa nazală este uscată. Virusul se fixează mai greu pe mucoasa noastră. Deci nu considerăm că îmbrăcatul previne și dezbrăcatul favorizează. Cred că toți suedezii ar fi răciţi nonstop dacă ar fi după dezbrăcat. Este un mit cum că îmbrăcămintea groasă previne sau că alergatul afară, în frig, dă aprindere de plămâni. Alergatul afară de obicei are loc cu alți copii, iar unul dintre aceștia este răcit și așa se transmite boala. Deci și dacă alerga în casă era fix la fel.

Cum tratăm triada febră-tuse-mucozități

Să zicem că nu a fost atent și a început copilul să răcească și avem celebra triadă mucozități-tuse-febră. Cum o gestionăm și când ar trebui să apelăm la medic?

Trei fobii sunt la părinți, și mai ales la mame. Deci una, febra, a doua este tusea – un semn foarte stresant pentru părinți –, iar a treia, frica de meningită. Febra avem tendința să o tratăm ca un număr: dacă e 38 cu 5 tratăm, dacă e 38 cu 4, nu tratăm. Ca principiu, nu tratăm numere, tratăm copilul. De fapt, care este obiectivul terapiei febrei? Dacă febra produce disconfort copilului, adică produce o stare generală modificată, alterată, îl tratăm ca să își revină. Dacă febra, indiferent de mărimea ei, nu afectează starea copilului, nu o tratăm. Deci dacă nu induce disconfort, n-avem ce să tratăm, ce să obținem din terapia febrei? Știu că e efectul psihologic pentru părinte: a scăzut febra și poate e mai bine. Dar, de fapt, boala este tot acolo, poate chiar mai gravă, că am inhibat o reacție de apărare. Deci această reacție febrilă a fost menținută pe scara evoluției omului pentru că era benefică. Da, au supraviețuit acei oameni care făceau febră la infecții.

Chiar dacă se ajunge la 39-40 de grade?

Da, există iar un mit, cum că la 40 de grade se topește creierul. Nu i se topește creierul nici la 41 de grade. Sigur că intervenim cu antitermice, pentru că deja efectele asupra stării generale de obicei sunt prezente la temperaturi așa de mari. Legat de riscul de convulsii, de fapt s-a dovedit că terapia anti-piretică sau anti-febrilă nu previne convulsia febrilă. De obicei, aceasta apare la primul croșet febril, când mama nici nu își dă seama că e bolnav copilul, deci n-are cum să prevină. În state dezvoltate din punct de vedere medical, cum ar fi Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie, convulsiile febrile nu se mai tratează. S-a văzut că toți pacienții și-au revenit. Arată dramatic în timpul episodului, dar toți pacienții și-au revenit fără sechele, fără risc de epilepsie.

Cum gestionăm tusea?

Tusea este de multe ori dificil de tratat și trebuie abordată în funcție de localizarea ei și de tipul de tuse. Tusea uscată, înecăcioasă, este cea mai grea tuse de tratat, și părinții sunt disperați că cel mic tușește încontinuu și nu se poate face nimic. Se încearcă diferite preparate. Sunt multe siropuri de tuse. Trebuie să vă spun că orice sirop care este dulce are un efect benefic asupra tusei, dar s-au făcut mai multe studii cu mierea de albine, pe care eu o recomand, deoarece a depășit siropul de tuse ca eficacitate. Recomand miere de albine, dar direct cu lingurița din borcan, și nu un sirop de tuse care are adaos și de miere de albine. Recomand mierea de albine pură, fără propolis, fără muguri de pin sau brad sau altceva. Deci s-auzi că tușesc mai puțin, nu deloc. De fapt, nu acesta e obiectivul, nu vrem să inhibăm tusea, s-o aducem la zero, pentru că tusea este un reflex benefic, ca și febra. Vrem doar să o aducem la un nivel fiziologic, să se poată odihni copilul, să se poată alimenta.

Şi, în final, mucozitățile...

Și pentru asta sunt multe preparate. Mulți părinți insistă foarte mult cu aspirarea lor mai ales la copilul mic, deși aspirarea prea frecventă poate irita mucoasa nazală; acel copil ajunge să producă mai mult mucus. Așadar, trebuie un balans între curățarea acelor secreții urmate eventual de aspirarea lor. Sunt multe produse, de la banalul ser fiziologic, adică clorura de sodiu 0,9%, la acele sprayuri cu apă de mare, soluții saline hipertone etc. Atenție la preparatele care conțin vasoconstrictoare! Nu pot să spun denumiri comerciale, însă mă refer la xilometazolină, nafazolină care sunt contraindicate la sugari. Deci atenție la vârsta minimă pentru care este aprobat produsul respectiv pentru decongestionarea mucoasei nazale, pentru dezobstrucția nasului.

Este adevărat că unele produse, după trei zile de folosire, dau un soi de dependență?

Da, acestea deja sunt menționate. Se recomandă pentru maximum patru-cinci zile, chiar dacă obstrucţia nazală mai persistă după acea perioadă.

Vaccinuri opționale, dar importante

Știu că foarte mulți medici de familie recomandă vaccinul antigripal. Dumneavoastră îl recomandați?

Da, în mod clar. Deși previne doar una dintre cele 200 de infecții virale respiratorii, gripa este printre cele mai grave. Era cea mai gravă până a apărut virusul SARS-CoV-2, dar totuși este o infecție gravă. Plus că avem vaccinare specifică, profilaxie specifică în mod clar și în special la pacienții care au probleme respiratorii – cărora, vorba aceea, numai asta le mai lipsește, să mai facă și o gripă peste un astm bronșic.

Există un vaccin anume dintre cele opționale pe care îl mai recomandați?

Față de ceea ce există în Programul Național de Imunizare, recomand vaccinarea pentru rotavirus. Rotavirusul produce gastroenterită și acea vaccinare se poate face până la vârsta de șase luni. După aceea nu se mai poate face. Rotaviroza, despre care zic unii că este o gastrită banală, poate trimite copilul în spital, iar acolo poate să ia și alte infecții, și se poate complica problema. În plus, recomand vaccinarea meningococică. Aici mai aud păreri precum „nu mai bine să facă boala, să-și facă natural imunitatea?!“. La meningococ sigur nu funcționează varianta aceasta, de a face boala, pentru că, de obicei, meningita se lasă cu sechele. Deci acestea ar fi două dintre vaccinările pe care le recomand suplimentar față de cele din Programul Național, cu riscuri minime, riscuri care sunt mult mai mici decât beneficiile vaccinurilor.