Viața românilor din ultimele ierni sub Ceaușescu i-a uluit pe americani: „Stau la cozi uriaşe pentru picioare de porc şi capete de oi”
Jurnaliștii americani și analiștii Agenției Centrale de Informații a SUA erau uluiți de situația dezastruoasă prin care treceau românii în ultimele ierni ale regimului Ceaușescu. Paradoxal, președintele comunist era adulat în presa românească.
Nicolae Ceaușescu. Sursa: Wikipedia.
În timp ce Nicolae Ceaușescu era glorificat în ziarele de la sfârșitul anilor ‘80 pentru așa-zisa bunăstare adusă românilor, cea mai mare parte a populației avea de suferit. Problemele oamenilor se acutizau în perioada iernii.
În cele mai reci luni ale anului, locuințele puteau fi încălzite câteva ore pe zi, energia electrică era disponibilă și ea cu „porția”, alimentele de bază erau raționalizate, iar rafturile magazinelor erau pustii, în ciuda cozilor formate la ușile lor.
Jurnaliștii americani se arătau uluiți de situația României din ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Iarna anului 1989 a fost cumplită pentru români, informa ziarul american „The Los Angeles Times”, în ediția din 8 ianuarie 1989, într-un articol despre problemele și lipsurile cu care se confrunta România.
Șase ani de ierni cumplite
Potrivit publicației, după șase ani la rând în care regimul Ceaușescu a impus restricții la folosirea electricității - cauzate de dorința președintelui de a plăti în avans datoriile extrene acumulate de România - consumatorii casnici priveau cu îndoială diminuarea lor, anunțată de regim, știind că măsurile nu le vor ameliora situația.
„Când şi-au făcut calculele, românii au aflat că pot folosi un bec de 40 de Watt pentru încă 10 minute pe zi. Puţin confort în plus, când alocarea obişnuită de electricitate pe timp de iarnă este suficientă doar pentru a lumina un apartament pentru două – trei ore pe zi, însă exclude folosirea frigiderelor şi a maşinilor de spălat. Încălzitoarele electrice au fost interzise de ani buni”, informa ziarul „The Los Angeles Times”.
Între timp, scriau jurnaliștii americani, încălzirea centrală pentru locuinţele românilor era redusă la patru ore şi jumătate pe zi şi apa caldă la două – patru ore pe zi, până în 15 decembrie. Iar de atunci, până la 1 martie, așadar în cele mai reci luni ale anului, locuinţele erau încălzite pentru şapte ore pe zi, în timp ce apa caldă a fost suplimentată cu doar jumătate de oră zilnic.
„Pentru a economisi energie, toate magazinele şi afacerile trebuie închise până la 5:30 p.m. iar restaurantele până la 9 p.m. Birourile publice, şcolile şi celelalte instituţii au primit dispoziţii să îşi regleze orarul în care sunt deschise pentru a folosi la maximum lumina soarelui, dar în urma unui decret recent li se permite încălzirea pentru câteva ore duminica, dacă există pericolul ca ţevile să îngheţe”, scria publicația americanǎ.
Spre surprinderea occidentalilor care aterizau pe Aeroportul Otopeni, clădirile și terminalul aeroportului internațional nu erau încălzite, iar frigul se simțea și sălile hotelurilor, birourilor și fabricilor.
Timp de șase ani până în 1989, arătau jurnaliștii americani, viața normală a românilor și resursele țării au fost sacrificate din obsesia lui Ceaușescu de a achita datoriile externe ale României.
Oamenii găseau extrem de rar mezeluri proaspete și de calitate, carnea devenind un lux pentru numeroși români, în timp ce alte alimente de bază erau raționalizate. Un litru de ulei și un kilogram de lapte trebuiau să ajungă unei persoane în fiecare lună, în timp ce cartofii erau greu de obținut, pentru cei care nu aveau rude la țară ori nu frecventau „piața neagră”, arătau jurnaliștii.
„Ceauşescu a decretat în urmă cu cinci ani că datoria de 10 miliarde de dolari trebuie plătită în cinci ani, şi acest lucru aproape a fost îndeplinit, deşi s-a făcut cu costul greu al deprivărilor oamenilor. Pe măsură ce alimentele proaspete sunt vândute în Occident pentru valută, românii aşteaptă la cozi uriaşe pentru mărfuri nevandabile, ca picioare de porc şi capete de oi, atunci când acestea sunt disponibile. Picioarele de porc, ce nu au potenţial de a fi exportate, sunt numite popular ”patrioţi”, deoarece ele nu părăsesc niciodată ţara” informa ziarul american.
Cafeaua și țigările americane arau în anii ‘80 produse de lux. Se găseau extrem de rar, iar occidentalii care ajungeau în România le foloseau pentru a-și ușura șederea.
„Cele două cartuşe de ţigări pe care le-am adus în ţară au servit ca gratuităţi şi uneori ca valută, deşi a trebuit să îmi încalc principiile anti-fumat”, relata jurnalista americană Mary Hillery, care a vizitat România în 1989.
Cafeaua este atât de căutată, încât prostituatele sunt bucuroase să o obţină ca plată, conform unor relatări din presa occidentală care cita şoferii camioanelor de cursă lungă, informa The Los Angeles Times.
„Un şofer declara că o pungă de 250 de grame de cafea economisită era o plată acceptabilă pentru o noapte”, scriau jurnaliștii.
În fața magazinelor cu rafturi pustii, românii să aștepte la cozi, de la primele ore ale dimineții.
„Nu am experimentat prea multă ospitalitate în Bucureşti, deoarece era o zi de cumpărături şi foarte mulţi oameni aşteptau cu încăpăţânare la cozile din faţa magazinelor alimentare. Am crezut că am detectat un resentiment subtil împotriva străinilor care au bani şi libertatea de a călători aici, dar de asemenea am observat că muncitorii din servicii şi funcţionarii pe care i-am întâlnit erau probabil obosiţi să anticipeze lungile cozi care îi aşteptau după programul de lucru”, arăta jurnalista americană Mary Hillery.
Iernile grele ale românilor în ani ai regimului Ceaușescu
Informări care descriau o situație asemănătoare a României anilor ‘80 apăreau și în documentele secrete ale Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite ale Americii.
„Românii au suportat greutatea programului de austeritate. Lipsa alimentelor, în special a cărnii, făinii, zahărului şi a produselor lactate este mai mare decât în anii ‘50. Veniturile reale au scăzut pentru prima dată în istoria recentă. Lipsurile în energie au perturbat producţia şi au cauzat greutăţi pe scară largă, iar condiţiile de muncă s-au deteriorat ca rezultat al creşterii numărului de ore, tăierilor de salarii şi pedepselor crescute pentru absenteism”, informa CIA, în raportul din 20 decembrie 1983.
Nicolae Ceaușescu domina autoritar, de două decenii, scena politică a ţării şi impusese românilor un regim dur, combinat cu represiuni de ordin politic, cu un sistem extrem de centralizat în administraţie, cu un control ferm al disponibilităţii bunurilor de consum şi cu o strategie de industrializare forţată, informa CIA. De asemenea, Ceauşescu îşi dezvoltase autoritatea personală printr-un cult al personalităţii universal şi prin plasarea rudelor sale în poziţii cheie, adăugau autorii raportului.
„România se îndreaptă înspre încă una dintre lunga serie de ierni (o decadă) cu o descreştere constantă a alimentelor şi a disponibilităţii energiei, iar situaţia din acest an se combină cu reducerea salariilor la scară largă şi cu disponibilizări de muncitori, declanşate de scăderea producţiei. Posibilitatea răspândirii neliniştilor ce ar putea sfârşi conducerea de 22 de ani a preşedintelui Ceauşescu este deosebit de ridicată. Este uşor de ghicit, oricum, cât de aproape este România de punctul limită”, arăta un alt raport secret al CIA, din 1987, păstrat în arhivele digitalizate ale instituției.
Analiștii agenției de informații prezentau atunci mai multe scenarii cu privire la soarta regimului Ceaușescu, unele intuind înlăturarea acestuia de la putere, în contextul în care situația economică a românilor devenise dezastruoasă.
Ceaușescu, „adulat” de poeți în ultimele sale zile
Pentru mulți români, însă, Ceaușescu părea să rămână de neclintit. Chiar și în ultimele zile înainte de Revoluția din Decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu continua să fie omagiat de presa comunistă. Numeroși scriitori și jurnaliști îi dedicau ode.
„Trăim o epocă sublimă, Anii-mplinirilor, de glorii, Când Ţara şi-a înscris în lume Măreţele sale victorii. Sub semnul libertăţii, păcii, Clădim o viaţă mai senină, Spre comunism, treaptă cu treaptă, Ne avântăm către lumină. Făruritor-acestei epoci, Conducătorul României, Este-ntruparea-nţelepciunii, A demnităţii şi-a omeniei. Cu El, spre drumul de-mplinire Fierbinte bate-o inimă de mamă, Tovarăşă de luptă revoluţionară, Om de ideal şi cărturar de seamă”.
Astfel scria poetul hunedorean Irimie Străuţ, în 16 decembrie 1989, în ziarul Drumul Socialismului.
Ceauşescu era, potrivit titlului poeziei „întruparea înţelepciunii”, în timp ce alți autori din presa ultimelor zile de comunism îl descriau pe dictator drept „cârmaci bun și înțelept”, „cel mai viteaz și drept”, omul care „ne-a adus de toate câte sunt”, „fiul iubit al țării”, „marele bărbat” sau „marele erou”.
Sursa: adevarul.ro
