Venituri de nababi! Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR sunt de peste jumătate de milion de euro
Pensiile speciale încasate de şapte (din cei nouă) judecători ai Curţii Constituţionale au fost mărite în 2019 cu 160.000 de euro (13.300 de euro pe lună). Concret, statul român plăteşte doar pentru pensiile celor şapte judecători aproximativ 560.000 de euro pe an (47.000 de euro pe lună). Adică preţul unui apartament cu două camere din Capitală. În toamnă, CCR va judeca tăierea pensiilor speciale. Sentinţa e previzibilă, scrie Adevărul .
Pensiile speciale încasate de judecătorii CCR au crescut şi cu 5.000 de euro lunar. Explicaţia: o lege cu dedicaţie votată de PSD cumulată cu creşterea artificială a salariului brut - prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat -, o inginerie care s-a dovedit a fi doar o scamatorie pentru românii de rând, dar încă o sursă de bani pentru cei privilegiaţi.
Declaraţiile de avere pe 2019 publicate luna trecută de judecătorii CCR arată creşteri exorbitante ale veniturilor în general şi ale pensiilor speciale în mod particular. Aşadar, sursa de venit e bugetul de stat. În mod paradoxal, cel mai mult au avut de câştigat politrucii - magistraţii care înainte de a ajunge la Curte au fost înregimentaţi politic, fără a face carieră în sistemul de drept. Spre exemplu, pensia specială încasată de Valer Dorneanu a crescut cu 2.200 de euro lunar. Dorneanu a fost parlamentar PSD în două rânduri şi tot PSD l-a trimis la Curte în 2013.
Marian Enache, alt magistrat care înainte de CCR a fost parlamnetar PSD şi UNPR timp de trei mandate, a primit o pensie specială mai mare cu 3.000 de euro lunar. Însă cea mai spectaculoasă creştere o înregistrează Attila Varga, magistrat sprijinit de UDMR, care a primit o pensie specială majorată cu 5.500 de euro lunar.
Explicaţia: la miljlocul anului 2018, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a adoptat o lege cu dedicaţie pentru CCR. Proiectul a instaurat pensii speciale pentru magistraţii Curţii, în valoare de 80% din indemnizaţia brută (salariu) plus sporuri. Tot în acel an, ca să bifeze creşterile salariale promise în campania electorală, guvernarea PSD a decis să treacă contribuţiile sociale de la angajator în spinarea angajatului. Urmarea: au crescut lefurile artificial, doar pe hârtie. În realitate, s-a majorat salariul brut, însă românii de rând, după ce-şi plăteau singuri partea de contribuţii sociale suportată până atunci de angajator, nu rămâneau în mână cu bani în plus. În schimb, magistraţii CCR au avut de câştigat net, pentru că pensia lor specială e calculată în funcţie de indemnizaţia brută. Proiectul de lege a fost iniţiat de Slavoliub Adnagi, deputatul care reprezintă minoritatea sârbă în Parlament. Slavoliub Adnagi este unul dintre aleşii care au votat cot la cot cu PSD, inclusiv mutilarea legislaţiei penale.
Pentru a beneficia de pensie specială, legea stipulează o vechime de 25 de ani în activitatea juridică (cazul magistraţilor de carieră) ”sau în învăţământul juridic superior”, o portiţă prin care politrucii propulsaţi la CCR au ajuns şi ei să încaseze sume imense din bani publici. Spre exemplu, Valer Dorneanu a fost procuror doar câţiva ani în timpul regimului comunist, iar după Revoluţie s-a convertit în profesor la o universitate de drept privată. Dacă s-ar fi luat în calcul doar activitatea sa ca magistrat, n-ar fi avut dreptul la pensie specială. Însă când s-au adunat şi anii de profesorat, a rezultat o pensie specială de aproape 8.000 de euro lunar. Strict pe baza contributivităţii, cum sunt calculate pensiile cetăţenilor de rând, Dorneanu ar fi primit numai 2.000 de lei pensie lunar (400 de euro). În plus, la fiecare an de activitate care depăşeşte vechimea de bază (25 de ani) se adaugă o creştere de 1%. Legea PSD nu a fost singura sursă de majorare: au mai crescut puţin şi lefurile la stat, deci automat au crescut şi pensiile speciale primite de magistraţii CCR, care, în plus, au mai fost indexate şi cu rata inflaţiei.
În cazul judecătorilor CCR care provind din magistratură (Livia Stanciu, Mona Pivniceru, Daniel Morar), legea adoptată de PSD nu le-a influenţat veniturile. Potrivit sursleor Adevărul, cei trei au optat pentru pensiile speciale de foşti judecători şi procurori, care sunt oricum comparabile cu cele încasate pe baza activităţii profesorale de colegii lor Dorneanu, Enache şi Varga.
Venituri de nababi
Valer Dorneanu încasează de la stat două pensii speciale (una de magistrat şi una de fost parlamentar PSD), pensia normală, precum şi salariul de judecător CCR. Acesta primeşte şi o leafă de la Universitatea Nicolae Titulescu. În total, Valer Dorneanu este remunerat lunar cu 83.000 de lei (peste 17.000 de euro). În 2018, acesta încasa 64.000 de lei (peste 13.300 de euro). Pensia specială însumează 7.900 de euro, cu 2.200 de euro mai mult faţă de anul trecut.
Marian Enache are la rândul său trei pensii şi un salariu. Potrivit declaraţiei de avere, acesta a primit anul trecut din pensia specială de la CCR 497.500 de lei, cu 176.000 de lei mai mult faţă de 2018. Practic, pensia specială a acestuia a crescut cu 3.000 de euro pe lună. În total, cu tot cu salariu, fostul parlamentar a primit lunar suma de 74.000 de lei (15.300 de euro). În anul precedent, acesta primea lunar 61.000 de lei (12.600 de euro).
Attila Varga a primit anul trecut o pensie specială în valoare de aproximativ 410.000 lei, o creştere masivă faţă de cei 100.000 de lei trecuţi în declaraţia de avere anterioară. Practic, pensia specială a lui Varga a crescut de la un an la altul cu aproape 5.500 de euro pe lună. Pe lângă această sumă Varga a mai primit un salariu de la CCR de 308.000 de lei, la care se adaugă 41.000 de lei din salariul de conferenţiar universitar. Astfel, acesta a primit lunar 63.250 de lei (13.076 de euro), aproape dublu faţă de 2018, atunci când primea lunar 35.280 de lei (7.200 de euro).
Mona Pivniceru a primit în 2019 de la CCR un salariu de aproape 290.000 de lei, la care se mai adaugă diferenţe salariale de 100.000 de lei şi banii cuveniti ca drepturi de proprietate intelectuală pentru cărţile publicate - 1.160 lei. Pivniceru a beneficiat de o pensie specială de 389.000 de lei, care a crescut doar cu 75 de euro pe lună, de la 384.650 de lei cât a primit în 2018. Per total, aceasta a încasat lunar 65.000 de lei (13.440 de euro), spre deosebire de 2018, atunci când a primit lunar din aceleaşi surse 57.000 de lei pe lună (11.800 de euro).
Liviei Stanciu a încasat în 2019 din pensiile speciale şi restanţe salariale aceeaşi sumă ca şi în 2018, mai exact 450.000 de lei. Cu toate astea, Stanciu a primit o mărire de salariu. Dacă în 2018 aceasta a avut 284.000 de lei, un an mai târziu cumula 315.500 de lei. Per total, judecătorul a primit lunar în 2019 aproximativ 66.610 de lei (13.700 de euro), la această sumă adăugându-se şi diferenţe financiare restante de la ÎCCJ şi CSM, o sumă aproape identică cu cea încasată în 2018.
Daniel Morar îngroaşă rândurile pensionarilor de lux. Acesta a primit în 2018 o pensie specială de 350.000 de lei, care a crescut un an mai târziu la 360.000 de lei. La acest venit se mai adaugă salariul de la CCR şi diferenţele salariale de la DNA, care însumează 380.000 de lei, o creştere substanţială faţă de cei aproape 290.000 de lei primiţi în 2018 din aceleaşi surse. Per total, fostul şef DNA a primit anul trecut 61.500 de lei pe lună (12.714 de euro).
Constantin Deliorga a intrat relativ recent în rândul pensionarilor de lux după ce anul trecut a fost numit la CCR de PSD, mai exact de Liviu Dragnea. Magistratul Deliorga a fost judecător la Curtea de Apel Constanţa şi a ieşit la pensie în vara anului trecut, imediat după ce a fost numit la CCR. Acesta a primit anul trecut de la CCR şi de la Curtea de Apel Constanţa un salariu cumulat de 289.200 de lei. La aceşti bani se adaugă şi lunile de pensie specială prinse după ce a ajuns la Curte, însumând 144.700 de lei. În total, acesta a primit lunar 36.158 de lei (7.500 de euro).
Singurii judecători fără pensie specială. Încă
Simina Tănăsescu este unul dintre cei doi judecători care nu sunt abonaţi la banii statului din pensii speciale. Potrivit declaraţiei de avere, fostul consilier prezidenţial a primit de la CCR un salariu de 161.000 de lei. La această sumă se mai adaugă salariul de profesor universitar de la Universitatea Bucureşti, drepturi de proprietate intelectuală şi investiţii ce însumează 190.000 de lei. Tănăsescu a avut în 2019 venituri de aproximativ 29.000 de lei (6.000 de euro).
Gheorghe Stan a primit anul trecut de la CCR un salariu de 152.000 de lei, la care se adaugă venituri provenite de la Inspecţia Judiciară, care se ridică la aproape 350.000 de lei. Astfel, Stan a avut în 2019 venituri lunare de 41.750 de lei (8.600 de euro).
Trag de timp pe banii românilor
Curtea Constituţională a amânat pentru data de 30 septembrie decizia cu privire la impozitarea drastică a pensiilor speciale. Aşadar, pensionarii de lux se bucură în continuare de venituri nesimţite. În condiţiile în care 7 din cei 9 judecători CCR sunt ei înşişi beneficiari de privilegii, sentinţa are final previzibil.
Legea adoptată în iunie prin consens de Parlament stipulează că pensiile speciale cuprinse între 2.001 lei şi 7.000 de lei vor fi impozitate cu 10%, în timp ce pensiile speciale care depăşesc 7.000 de lei vor fi taxate cu 85%. Legea se aplică tuturor pensionarilor speciali: judecători, procurori, parlamentari, diplomaţi, aviatori, poliţişti, militari şi foştii şefi ai statului. Proiectul nu afectează pensia obţinută pe baza contributivităţii.