Țările aflate în vecinătatea Rusiei iau măsuri să-și întărească apărarea în afara structurilor NATO pentru a fi pregătite să riposteze rapid în cazul unui atac neașteptat al Rusiei.

În timp ce vecinele Rusiei urmăresc cu neliniște desfășurarea invaziei ruse în Ucraina, iau măsuri să-și consolideze propria apărare și se grăbesc să încheie noi acorduri în materie de apărare dincolo de structurile NATO, relatează Insider.

Țările est-europene și cele nordice - dintre care multe împart granițe cu Rusia sau au luptat pentru a-și declara independența de URSS - au avertizat în repetate rânduri asupra faptului că ar trebui să fie pregătite să riposteze rapid în eventualitatea în care Rusia ar decide pe neașteptate să le atace, relatează Insider. Chiar dacă admit că acest scenariu este puțin probabil, aceste țări sunt convinse că au nevoie să-și organizeze propria apărare dincolo de ceea ce prevede sau are capacitatea să ofere în prezent NATO.

Ministrul apărării din Letonia - membru NATO și vecin al Rusiei - declara în luna iulie pentru Insider că dorește să reintroducă serviciul militar obligatoriu în cazul unui atac rusesc neașteptat, în urma căruia NATO nu ar putea interveni imediat.

Țările baltice vor să fie pregătite în cazul unui atac neașteptat al Rusiei

„Chiar dacă suntem o țară membră NATO, cele dintâi provocări și pericole își au sursa într-un atac foarte rapid din partea Rusiei", a declarat Artis Pabriks.

„Am calculat, desigur, câte forțe poate aduna Rusia la granițele noastre în 24 sau 48 de ore. Și, știind că NATO va avea nevoie de un anumit timp pentru a reflecta asupra acestui lucru, trebuie să fim noi înșine pregătiți să ne apărăm fiecare centimetru din teritoriu", a subliniat el.

Totodată, răspunzând invaziei Ucrainei, țările din proximitatea Rusiei au introdus o serie de politici și au semnat noi acorduri, de pildă Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda și Islanda au încheiat un pact de apărare, la fel și Polonia și Republica Cehă, care au convenit să-și consolideze armatele.

Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a declarat pentru Insider că deși este mulțumit de măsurile pe care le ia NATO, totuși nici țara sa și nici vecinii săi baltici nu-și pot permite să aștepte pur și simplu să vadă ce va decide NATO.

El a declarat că Estonia a investit anul acesta aproximativ 800 de milioane de dolari pentru apărare, urmând să mărească această sumă, și că își propune să dubleze dimensiunea forței voluntare de apărare a țării. Estonia se află în discuții cu vecinii săi, Pevkur declarând că speră să încheie noi acorduri importante în materie de apărare care să contribuie la descurajarea Rusiei.

„Estonia trebuie să fie pregătită să lupte", a spus el.

Necesități regionale

Edward R. Arnold, cercetător în domeniul securității europene la Royal United Services Institute (RUSI) a explicat că aceste acorduri răspund unor probleme specifice de securitate regională.

Alte țări membre NATO admit faptul că au nevoie să se miște mai repede decât o poate face o alianță compusă din 30 de țări.

Pentru unele țări posibilitatea de reacție rapidă ce vine la pachet cu acorduri între vecini este vitală, după cum a subliniat și ministrul leton al apărării: „Trebuie să fim pregătiți noi înșine să apărăm fiecare plajă și fiecare centimetru din teritoriul nostru."

Premierul estonian, Kaja Kallas, declara în luna martie pentru Foreign Policy: "Multilateralismul este dificil: în NATO, avem 30 de țări; în Uniunea Europeană, sunt 27, toate fiind democrații. Este nevoie de timp".

„Viteza de operare este cea la care te-ai aștepta de la o organizație de o asemenea dimensiune și complexitate," a observat analistul RUSI explicând că țările ar trebui să se acționeze la nivel bilateral sau multilateral în funcție de nevoile specifice de securitate.