În timp ce Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, rămâne în stare critică, o întreagă campanie pentru alegerea succesorului său se desfășoară în culisele Vaticanului. Iar acest subiect este tot mai dezbătut, cu discuții care se concentrează pe alegerea unui papă conservator, care să ducă mai departe viziunea tradițională a Bisericii.

Papa Francisc considerat un ”papa progresist”/FOTO:EPA/EFE

De la alegerea sa în urmă cu 12 ani, Papa Francisc a fost un personaj controversat. Cu viziuni progresiste pe teme delicate, precum relațiile între persoanele de același sex și politica de migrație, Pontiful a fost etichetat de critici drept un „papă progresist”, iar acum, cu sănătatea sa fragilă, această polarizare este din nou în centrul atenției.

În timp ce 110 dintre cei 138 de cardinali cu drept de vot în viitorul conclav au fost desemnați de Papa Francisc, mulți se întreabă dacă aceștia vor adopta viziunea sa liberală. Unii experți sunt însă sceptici. „Este o prostie să spunem că acești cardinali vor gândi precum Papa Francisc doar pentru că el i-a ales,” spune biograful Pontifului, Austen Ivereigh. În schimb, unii comentatori catolici susțin că tradiționaliștii și-au făcut deja auzită vocea în culisele Bisericii, cu intenția clară de a influența viitorul papal.

Lupta pentru succesiune plină de incertitudine

Cardinali conservatori, precum Peter Erdo din Ungaria, apropiat al președintelui Viktor Orban și cunoscut pentru opoziția sa față de recunoașterea divorțurilor, sau Robert Sarah, cardinalul din Guineea care a criticat vehement ideologia de gen și fundamentalismul islamic, sunt considerați posibili succesorii ai Papei Francisc.

În ceea ce privește starea de sănătate a Pontifului, Vaticanul a transmis că Papa a avut o noapte liniștită și că tratamentul continuă, deși se află într-o perioadă critică, având probleme cu plămânii și insuficiență renală. În mijlocul incertitudinii, credincioșii din Argentina, țara natală a Papei, au organizat o mesă specială pentru a se ruga pentru sănătatea sa.

În cazul în care Papa Francisc va muri sau va demisiona, conclavul se va întruni pentru a alege un nou papă. Procesul va dura cel puțin 15 zile, și doar cardinalii sub 80 de ani vor avea drept de vot. Mulți dintre aceștia sunt tineri și relativ necunoscuți în Europa, iar speculațiile privind orientările lor politice și ideologice sunt deja la ordinea zilei.

Comentatorii subliniază că, deși Papa Francisc a numit majoritatea cardinalilor, conclavul din 2013, care l-a ales pe Francisc în locul unui candidat conservator, a demonstrat că nu există o garanție că alegerea viitorului papă va urma aceleași linii ideologice.

Catherine Pepinster, expertă în Biserica Catolică, consideră că viitorul conclav este greu de prezis. „În această competiție, nu este clar cine va câștiga. Cei mai mulți dintre cardinalii care pot vota au fost numiți de Papa Francisc, dar Biserica Catolică este adânc împărțită între liberali și conservatori.”

Printre posibilii favoriți pentru succesiunea Pontifului se află cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, considerat o figură moderată, dar și Matteo Zuppi, cardinalul din Bologna, cunoscut pentru implicarea sa în negocieri de pace. De asemenea, unii liberali îl susțin pe cardinalul Peter Turkson din Ghana, care este, însă, apreciat și de conservatori pentru viziunea sa despre familia tradițională.

Deși succesiunea papală se va decide, inevitabil, într-o atmosferă de intensă speculație politică, mulți sunt de părere că idealul cardinalilor ar fi un lider care să poată uni Biserica Catolică și să transmită un mesaj de speranță creștină lumii întregi. Totuși, în contextul unei Biserici tot mai divizate, se pare că lupta pentru succesiunea Papală va fi una dificilă și plină de incertitudini.