Vasilescu (BNR): Leul s-a mişcat rapid în jos, după 1 ianuarie, dar nu atât de rapid încât să îngrijoreze
Deprecierea monedei naţionale în raport cu euro este de 0,6% şi doar în situaţia în care aceasta se depreciază cu peste 4-5% intervine rigoarea de analiză a Băncii Centrale, susţine Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).
"Este limpede că moneda naţională s-a mişcat rapid, în jos, după 1 ianuarie, dar nu atât de rapid încât să îngrijoreze pe cei care fac o analiză riguroasă a pieţei. Cărţile scriu că atunci când o monedă, indiferent pe ce piaţă, se depreciază cu peste 4% sau 5%, abia atunci intervine o situaţie care trebuie analizată în perspectiva unor intervenţii ale Băncii Centrale. La noi deprecierea este de 0,6%, care nu intră în nicio rigoare de intervenţie a Băncii Centrale. Spun asta pentru că în spaţiul public apare frecvent întrebarea: 'Ce face BNR? De ce nu intervine BNR?'. În primul rând, Banca Naţională, ca nicio bancă centrală de altfel, nu va putea şi nu va face niciodată vreo intervenţie împotriva cursului natural al monedei. Acest curs natural este determinat de cauze care nu sunt în piaţa valutară, ci din piaţa extra-valutară. Motivele deprecierii sunt din afara pieţei valutare", a explicat Adrian Vasilescu, la Digi24.
Oficialul BNR a explicat, totodată, că în momentul în care se apreciază sau se depreciază excesiv piaţa valutară locală "ne uităm în jur, pentru că suntem într-o regiune".
"În momentul în care se apreciază sau se depreciază excesiv piaţa valutară locală ne uităm în jur, pentru că suntem într-o regiune în care, în aceste zile, după 1 ianuarie, forintul a avut un moment de depreciere la jumătatea acestei luni, după care şi-a regularizat cursul şi a intrat într-un mers normal, coroana cehă stă bine, iar zlotul polonez este stabilizat. (...) Sunt câteva cauze care ţin şi de particularităţile noastre. Una, nu este întâi şi întâi Ordonanţa (Ordonanţa 114 de aplicare a unor măsuri fiscal-bugetare, n.r.) pentru că foarte mulţi spun asta. Este şi ordonanţa, dar mai întâi este balanţa de plăţi, balanţa comercială care se reflectă pe urmă în balanţa de plăţi. Faptul că România a importat anul trecut faţă de export mărfuri de peste 1 miliard de euro în fiecare lună a creat o situaţie specială pe piaţa valutară. Deci, piaţa valutară se uită întâi şi întâi la ce se întâmplă în balanţa comercială. Cât importă o ţară, cât exportă şi care este diferenţa dintre import şi export. Doar dacă exportul e bun, importul merge mai repede decât exportul. Atunci, cursul leu - valută este primul mecanism care intervine pentru a reechilibra lucrurile în economie. Importăm atât de mult pentru că avem o cerere de consum mare care nu poate fi acoperită de oferta internă, de mărfuri şi servicii. Pentru a se acoperi această cerere se apelează la importuri. Importatorii sunt stimulaţi să aducă mărfuri de afară", a menţionat consultantul de strategie al BNR.
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,6975 lei pentru un euro, în creştere cu 0,85 bani (+0,18%) faţă de cotaţia anunţată joi.
De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,1192 lei, în creştere cu 0,66 bani (0,16%), faţă de cursul de joi, respectiv 4,1126 lei/dolar.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat faţă de francul elveţian, cu 0,12 bani (-0,03%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,1441 lei, comparativ cu 4,1553 de lei/franc cu o zi în urmă.
Gramul de aur s-a ieftinit cu 0,92 lei (-0,54%), până la 170,2283 lei, de la 171,1534 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES
