În vara care se încheie s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunţat miercuri observatorul european Copernicus. Se pare că anul acesta va fi declarat cel mai cald an din istorie.

CEa mia fierbinte vara din istoria măsurătorilor FOTO Shutteerstock

„Colapsul climatic a început”, a avertizat şeful ONU, António Guterres, într-un comunicat renis presei. În emisfera sudică au fost doborâte mai multe recorduri de temperatură în mijlocul iernii australe, în timp ce în emisfera nordică au avut loc valuri de căldură excesivă, urmate de inundații sau incendii

„Sezonul iunie-iulie-august 2023, care corespunde verii în emisfera nordică, unde trăieşte marea majoritate a populaţiei mondiale, a fost de departe cel mai cald înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C”, a anunţat Copernicus, scrie Digi 24. Aceasta este cu 0,66°C peste media pentru perioada 1991-2020, care a fost deja marcată de o creştere a temperaturii medii globale din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană, mai arată aceeași sursă.

Fenomenul El Niño revine

Pe de altă parte, valoarea medie a verii lui 2023 a fost cu două zicimi – ceea ce este considerat mult – peste recordul stabilit în 2019. Astfel, iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023 este acum a doua cea mai fierbinte, potrivit Copernicus.

Nici temperatura medie globală pe primele opt luni ale anului nu sunt încurajatoare. A fost cu doar 0,01°C mai jos decât cea din 2016, care a fost declarat cel mai cald al măsurat vreodată.

Dar revenirea fenomenului climatic El Niño în Pacific este sinonim cu o nouă încălzire, astfel că recordul este unul foarte fragil, la acest moment. „Având în vedere excesul de căldură de la suprafaţa oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai cald an (...) pe care omenirea l-a cunoscut vreodată”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, şefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.

Toate recordurile de temperatură, depășite

Baza de date Copernicus datează din 1940. Totuși, poate fi comparată cu climatele din mileniile trecute, care sunt stabilite cu ajutorul inelelor arborilor sau al carotelor de gheaţă şi rezumate în ultimul raport al grupului de experţi pentru climă al ONU (IPCC). Bazându-se pe acest date Burgess spune că, „cele trei luni prin care tocmai am trecut sunt cele mai calde din ultimii 120.000 de ani, cu alte cuvinte de la începutul istoriei umane. În ciuda a trei ani succesivi de La Niña, fenomenul opus lui El Niño care a temperat parţial încălzirea, anii 2015-2022 au fost deja cei mai calzi măsuraţi vreodată.

Supraîncălzirea mărilor lumii, care continuă să absoarbă 90% din excesul de căldură provocat de activitatea umană începând cu era industrială, joacă un rol major în acest fenomen. Astfel, din aprilie, temperatura medie de suprafață a acestora a crescut într-un ritm fără precedent, iar din 31 august a depășit în fiecare zi recordul din 2016, atingând pragul simbolic fără precedent de 21°C, cu mult peste toate recordurile.

„Încălzirea oceanelor duce la o încălzire a atmosferei şi la o creştere a umidităţii, ceea ce duce la ploi mai intense şi la mai multă energie disponibilă pentru ciclonii tropicali”, subliniază Samantha Burgess. Supraîncălzirea afectează de asemenea biodiversitatea ducând la o scădere a nutrienţilor în ocean şi a oxigenului, ceea ce ameninţă supravieţuirea florei şi a faunei.