Căutarea de antichităţi demarată de vânătorii ilegali de comori a stârnit indignare printre arheologi din cauza furtului patrimoniului care alimentează piaţa neagră globală.
Guvernul a afirmat că lucrează la măsuri de protejare şi conservare a locurilor pe care jefuitorii le vânează, însă până în prezent fără rezultat, în ciuda faptului că îndepărtarea artefactelor arheologice este considerată o crimă, ca în majoritatea ţărilor.
În prezent acoperit de o vegetaţie sălbatică, regiunea din vecinătatea Korce de astăzi a fost cândva casa oraşului Hika e Korbit, numit şi „Umbra Corbului”.
Situl, situat pe un deal, a fost devastat în ultimii ani de vânătorii ilegali de comori înarmaţi cu lopeţi şi buldoescavatoare în căutarea de metale rare şi artefacte.
„Oriunde sapă. Ei caută sperând că vor găsi aur, argint sau alte obiecte de valoare”, a mai adăugat Lageshtari.
Zona s-a bucurat de notorietate după descoperirea a peste 600 de monede de argint din anii 1980, unele datând din timpul domniei lui Alexandru cel Mare.
Foto AFP
Specialiştii au declarat pentru AFP că au fost detectate săpături ilegale în aproape fiecare sit arheologic important din regiune.
„Problema este deosebit de îngrijorătoare în Hija e Korbit, un oraş arheologic important care nu a fost încă explorat de arheologi”, a afirmat Rovena Kurti, şefa departamentului de preistorie de la Institutul de Arheologie din Tirana, conform France24.
„Ei distrug situl şi jefuiesc patrimoniul”, adaugă Kurti.
La nord-est de capitala Tirana, rămăşiţele unei biserici din secolul al XI-lea sau al XII-lea au fost distruse de jefuitori. Biserica Sfintei Fecioare Maria trebuia protejată ca monument cultural, dar asta nu a reuşit să-i oprească pe vânători să jefuiască zona.
„Îi putem da orice nume, dar, în adevăr, este în prezent o ruină”, a afirmat arheologul Skender Mucaj.
Jefuirea sitului a fost dureroasă pentru localnică Nora Braia. „Vin în fiecare marţi să mă rog la Fecioara Maria. Ea i-a salvat viaţa fiului meu bolnav, dar nu am putut salva acest adăpost" a afirmat Braia, în vârstă de 80 de ani, pentru AFP, cu ochii înlăcrimaţi spunând că speră că atacatorii „vor fi urmăriţi de ghinion".
Specialiştii sunt de părere că măsurile deja adoptate nu sunt suficiente pentru a opri jafurile.
Ministerul Culturii din Albania a afirmat pentru AFP că sunt în curs de desfăşurare eforturi de a combate „traficul ilicit de bunuri culturale”.
Potrivit France24, nu există estimări oficiale ale valorii obiectelor furate din Albania.
Însă, cercetătorii sunt siguri că unele dintre artefacte au căzut în mâinile traficanţilor internaţionali şi apoi au fost vândute în licitaţii muzeelor.
„Este o luptă pe care Albania nu o poate conduce singură, responsabilitatea revine şi autorităţilor altor ţări care închid ochii atunci când aceste obiecte sunt expuse în muzeele lor”, a afirmat Neritan Ceka, arheolog şi istoric de artă.
Recenta inculpare a lui Jean-Luc Martinez, fostul şef al muzeului Luvru din Paris, care a fost învinovăţit de complicitate la fraudă în spălarea de bani şi trafic de antichităţi egiptene, a evidenţiat amploarea comerţului ilegal cu antichităţi.
Arheologul francez Pascal Darcque a spus că problema este larg răspândită şi că de multe ori muzeele nu iau în serios procesul de verificare a obiectelor şi originile acestora.
„Vânzarea acestora trebuie blocată şi dacă se poate stabili originea lor geografică, obiectul trebuie returnat”, a declarat Darcque.
