În săptămânile care urmează vom avea și mai multe infectări cu virusurile respiratorii de sezon, dar și cu SARS-CoV-2, în condițiile în care camerele de gardă sunt deja supraaglomerate. Medicii fac apel la populație să renunțe la automedicație, mai ales cu antibiotice și să meargă mai întâi la medic. Situația din spitale începe să arate ca aceea de la începutul pandemiei.

Spitalele au ajuns la fel de aglomerate ca în urmă cu doi ani Foto: Arhivă

Spitalele sunt copleșite de pacienți și nu doar de cei cu viroze respiratorii. La institutul de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș” din București, numărul de pacienți care vin în fiecare zi la camera de gardă l-a egalat pe cel din perioada de început a pandemiei.

„Adresabilitatea a fost mult crescută, în ultimele două săptămâni cel puțin. Și în acest weekend au fost multe prezentări, și mă refer nu doar la gripă, ci și la alte infecții virale, infecții cu SARS-CoV-2. Fiind multe prezentări, timpii de așteptare sunt mari. Și probabil că lucrurile nu se vor schimba în zilele care urmează”, a subliniat dr. Adrian Marinescu, directorul medical al instituției sanitare.

Aceasta înseamnă, în medie, 300 de prezentări, în 24 de ore. „Un dublu față de ceea ce aveam înainte de debutul sezonului rece. Acest număr e comparabil cu ce se întâmpla înainte de pandemie. Jumătate dintre cei care se prezintă ar putea să rezolve cu medicul de familie și ar fi mai corect așa. Cu condiția să-l folosească pe medicul de familie ca un prim filtru ca să-i orienteze. Procentul formelor severe sau critice este mic, comparativ cu ce vedeam în timpul pandemiei, în momentul de început”, a punctat dr. Marinescu.

”Mă sună după ce au trecut pe antibiotice”

Consumul de antibiotice și de-a lungul pandemiei și în momentul de față a crescut total nejustificat, a mai arătat specialistul. „Pentru că, până la urmă, vorbim doar de infecții virale care nu necesită antibiotic nu numai pentru că este frecție la picior de lemn, dar antibioticul înseamnă și reacții adverse, că vom dezvolta rezistență și că, în viitor, când vom avea nevoie de antibiotice pentru infecții bacteriene, nu vom mai avea soluții terapeutice. Antibioticele nu ar trebui luate fără prescripție medicală, ori, din păcate, există soluții care rezolvă achiziția de antibiotice absolut nejustificat”, conchide dr. Marinescu.

La rândul ei, Daciana Toma, medic de familie, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, spune că românii au o adevărată problemă cu consumul de antibiotice. „Mulți pacienți, în momentul în care mă contactează, deja ei au început antibioterapia. Românul are un cult al antibioticelor și ar lua antibiotice pentru orice”, punctează dr. Toma.

Vestea bună ar fi că, în București, de exemplu, în special generația tânără este mult mai atentă cu sănătatea ei, astfel că nu este mare amatoare de antibiotice luate aiurea. „Sunt mult mai educați privitor la administrarea responsabilă a antibioticelor. Dar, la nivel de țară, în continuare, consumul nejustificat de antibiotice este foarte frecvent întâlnit. Noi, ca țară, avem o problemă cu asta. De exemplu, azi am avut un caz la cabinet, o pacientă care îmi spune că are o tuse persistentă din decembrie. Eu o consult și îi spun că trebuie să o trimit la un consult de specialitate la ORL și pneumologie. La care ea îmi spune: «Păi, speram că-mi dați un antibiotic și să rezolvăm problema». La o tuse care durează de 6 săptămâni nu poți să dai un antibiotic, fără să știi ce se întâmplă, de fapt. Ce se află în spate. Dar pacienta era dezamăgită, nu era mulțumită de mine”, mai spune dr. Daciana Toma.

Nu doar că folosind multe antibiotice în mod nejustificat vom ajunge la un moment dat să nu mai avem ce administra în caz de nevoie reală, ci e vorba și despre efectele secundare care pot fi uneori grave. „N-am avut multe cazuri, dar au fost și din cele care au dezvoltat Clostridium. Asta nu este neapărat o infecție pe care o iei din spital, ci o poți face prin dereglarea florei intestinale. Iar un pacient care a făcut această infecție are foarte mult de tras până să-și echilibreze flora intestinală. Un astfel de pacient cred că-și dorește să nu fi luat antibiotic în viața lui. Experiența e traumatizantă de-adevăratelea”, avertizează medicul de familie.

Tratamentul, adaptat fiecărui pacient

Specialistul recomandă ca, la apariția primelor semne de infecție respiratorie , tratamentul să fie unul simptomatic. Iar pacienții să ia legătura cu medicul de familie, dacă acesta nu funcționează, dar înainte de autoadministrarea de antibiotice.

În contextul acestei perioade, marcate printr-un număr mare de cazuri de viroze respiratorii, de la cele banale și până la gripă și SARS-CoV-2, și de îngrijorarea legată de accesul de medicamente necesare tratării acestor viroze, Societatea Națională de Medicina Familiei a făcut un apel la populație să solicite consultul medical. „Schemele de tratament trebuie adaptate fiecărui pacient în parte, în funcţie de vârstă, tipul de viroză, comorbiditățile pe care le are pacientul. Nu există scheme de tratament universal valabile şi, în niciun caz, nu se recomandă folosirea de antibiotice în virozele necomplicate”, se spune în acest apel.

Medicii recomandă măsurile profilactice, de la vaccinările care pot fi făcute la medicul de familie și până la adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cu alimentaţie adecvată, activitate fizică şi odihnă necesară pentru avea un sistem imunitar eficient. „De asemenea, respectarea regulilor de protecţie personală nespecifice prin evitarea locurilor aglomerate, purtarea măştilor în spaţii închise şi etichetarea tusei şi a strănutului, igiena corporală şi a mâinilor rămân în continuare recomandări foarte utile”, potrivit aceleiași surse.