Valls, noul premier francez şi antipatia lui declarată faţă de români
Preşedintele francez François Hollande a decis luni să-l numească pe ministrul de Interne Manuel Valls (51 de ani) în postul de prim-ministru, după demisia lui Jean-Marc Ayrault, a doua zi după înfrângerea suferită de Partidul Socialist în alegerile municipale de duminică.
Şeful statului francez l-a numit luni pe Valls în fruntea Guvernului, cu misiunea de a pune în aplicare programul economic iniţiat de François Hollande, care are în vedere reducerea taxelor şi impozitelor pentru companii, în vederea stimulării creşterii locurilor de muncă. De altfel, Hollande a subliniat că noul premier va avea dificila misiune de a „convinge“ Comisia Europeană să dea dovadă de răbdare şi flexibilitate în supravegherea măsurilor luate de Paris pentru reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care politicile de austeritate au diminuat drastic popularitatea socialiştilor francezi.
A devenit cetăţean francez la 20 de ani
Născut la Barcelona la 13 august 1962 dintr-o mamă elveţiană italiană şi un pictor catalan, Manuel Valls a devenit cetăţean francez la vârsta de 20 de ani. Este apreciat de femei şi pentru imaginea sa de bărbat care arată bine şi, potrivit unui sondaj al revistei „Elle“, 20 la sută dintre franţuzoaice şi-ar dori o „aventură fierbinte“ cu acest brunet cu ochii albaştri, recăsătorit cu o violonistă.
Manuel Valls este considerat cel mai de dreapta membru al Partidului Socialist – unul care a criticat deschis cele mai mari victorii ale acestei formaţiuni, precum săptămâna de muncă de 35 de ore şi pensionarea la 60 de ani. După modelul lui Tony Blair, care a zdruncinat partidul socialist, Valls s-a afirmat în cadrul aripii „conservatoare“ a PS, sugerând că ar trebui să se renunţe la cuvântul „socialist“.
Alegerea fostului ministru de Interne, cunoscut pentru fermitatea şi stilul direct în discuţiile cu adversarii şi partenerii politici, pentru a conduce Guvernul ameninţă însă stabilitatea majorităţii prezidenţiale din Franţa. Ecologiştii au ameninţat că nu vor intra la guvernare, dacă nu sunt luate în considerare condiţiile lor în vederea schimbării politice.
Decizii controversate
Declaraţiile lui Manuel Valls l-au plasat în centrul numeroaselor polemici şi i-au adus numeroase critici. Ultima este disputa din ianuarie cu polemistul Dieudonné, condamnat de mai multe ori pentru antisemitism şi ale cărui spectacole a reuşit să le interzică. Ministrul de interne a declarat că reprezentaţiile lui Dieudonné nu sunt un spectacol, ci mai degrabă „reuniuni politice ale unui activist cuprins de ură“.
Liga pentru Drepturile omului, stânga radicală şi directorul companiei digitale Mediapart, Edwy Plenel, l-au acuzat pe Valls, de atingere adusă libertăţilor fundamentale prin interzicerea, pe cale administrativă, a spectacolelor artistului în vârstă de 47 de ani, născut la periferia Parisului.
Cu câteva luni înainte, el a provocat o revoltă după arestarea la şcoală şi expulzarea în Kosovo a unei eleve de liceu de etnie romă, în vârstă de 15 ani, care locuia în estul Franţei. Leonarda Dibrani, de 15 ani, a fost expulzată, împreună cu părinţii săi şi alte cinci rude, după ce au pierdut bătălia pentru azil în Franţa. Când a fost emis ordinul, ea era pe terenul şcolii şi a fost evacuată, în faţa celorlalţi copii.
Leonarda a spus la un post de radio francez că i s-a refuzat dreptul la educaţie în Kosovo şi ar fi vrut să rămână în Franţa pentru a-şi termina studiile. Ministrul de Interne, Manuel Valls, a susţinut, însă, decizia de expulzare. Membri ai stângii radicale din cadrul partidului au cerut deseori demiterea lui.
Valls nu vrea romi în Franţa şi nici România în Schengen
Noul premier francez nu are prea multe amintiri plăcute despre România. Mama lui Manuel Valls a fost jefuită de patru concetăţeni de-ai noştri, în 2012. Patru români au fost condamnaţi la închisoare, la Paris, în urmă cu aproape doi ani, pentru că au furat şi utilizat fraudulos cardul de credit al mamei ministrului de Interne pe când aceasta îşi făcea cumpărăturile într-un magazin Monoprix din Arondismentul IV.
De altfel, în august 2012, Valls declara că delincvenţa în rândul românilor din Franţa, care a crescut cu peste 69 la sută în doi ani, este „o realitate ce nu trebuie negată“.
În septembrie 2012, ministrul de Interne francez vizita o comunitate de romi din Câmpia Turzii care a susţinut că nu au fost niciodată în Franţa şi i-a cerut să facă demersuri pe lângă autorităţile de la Bucureşti să le asigure locuri de muncă şi condiţii de trai decente pentru a nu lua calea exilului.
Înainte de vizita în România, Valls declara că Franţa „nu poate primi toată sărăcia din lume şi din Europa", referindu-se la romi. De altfel, declaraţiile lui Manuel Valls despre această etnie a pus în dificultate guvernul francez şi a adus critici Parisului din partea Bruxellesului.
El a negat capacitatea de integrare a majorităţii romilor. „Este o iluzie să credem că problema romilor poate fi rezolvată numai prin integrarea lor. Soluţia integrării nu se poate aplica decât în cazul câtorva familii” şi „nu există o altă soluţie decât evacuarea taberelor şi conducerea romilor la graniţă“.
În septembrie 2013, Manuel Valls s-a declarat extrem de rezervat cu privire la intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, el invocând problemele pe care le-ar putea ridica romii, odată cu deschiderea frontierelor.
Sursa: adevarul.ro
