Bugetul pentru implementarea strategiei "România Competitivă" este de 18 miliarde de euro, din care 12 miliarde se află deja în bugetele ministerelor, iar diferența se poate obține din creșterea economică, cu condiția ca această creștere să nu fie risipită pe majorări salariale și de pensii nesustenabile, sau pe reduceri de taxe, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.

"În varianta finală, cele 16 domenii strategice conțin 44 de obiective, în creștere de la 40 inițial, 127 de măsuri concrete, în creștere față de 90 la început, bugetul a ajuns la 18 miliarde de euro, care înseamnă cam 10,7% din PIB din acest an, dar mai puțin de 10% din PIB mediu al perioadei 2016 — 2020. Circa două treimi din sumă deja se află în bugetele ministerelor, doar trebuie reprioritizate. Dacă 12 miliarde de euro sunt în bugete, de unde se poate face rost de cele 6 miliarde diferență? Aici aritmetica este favorabilă, în sensul că, dacă asumăm că între 2016 și 2020 PIB va crește cu circa 40 de miliarde de euro, iar bugetul știm că este o treime din PIB, înseamnă că din creșterea de 40 de miliarde de euro, o treime, sau 13 miliarde de euro, va fi creșterea de buget acoperită din creșterea economică", a explicat marți Lazea în cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Astfel, economistul șef al BNR consideră că există resurse pentru implementarea strategiei, cu condiția ca acestea să nu fie risipite pe creșteri de salarii, pensii sau prin reduceri de taxe.

"Trebuie să avem grijă să nu risipim toată această creștere de buget care vine din creșterea economică numai pe măsuri de genul creșterilor salariale, de pensii și reduceri de taxe, cum există tentația în societatea românească. Și atunci resursele pentru aceste programe pot fi obținute fără creșterea fiscalității, doar pe baza creșteri economice, dar în anumite condiții, de a nu mai scădea impozitele și taxele, indexările salariale să fie în linie cu creșterea PIB și a productivității muncii, și pensiile să continue algoritmul de până acum, adică o creștere mai mică decât salariile, dar mai mare decât inflația", a mai spus reprezentantul BNR.

El a reamintit faptul că strategia România Competitivă a fost elaborată de un grup de lucru constituit la inițiativa Guvernului, din reprezentanți ai Executivului, ai Băncii Naționale a României, ai Academiei Române și ai altor entități.

Obiectivul strategiei constă în asigurarea unei creșteri economice de 5% pe an, timp de zece ani, în condiții de sustenabilitate.

"Publicul din România își dorește în totalitate creșterea nivelului de trai către niveluri europene. Prin această strategie vrem să ajungem de la un PIB/locuitor de 57% din media UE la 75% în 2025, și ar trebui să creștem cu 5% pe an, iar Europa cu 1,5% pe an. Trebuie să explicăm că o asemenea creștere poate fi atinsă sustenabil numai și numai crescând potențialul de creștere. Astăzi, când vorbim de creștere potențială, aceasta nu este de 5% ci de 3%, diferența fiind făcută prin relaxări fiscale care, prin definiție, nu sunt sustenabile pe termen lung", a mai spus Lazea.

Documentul se axează pe 16 domenii strategice cuplate pe cei trei factori care intră în componența PIB-ului potențial. Astfel pentru factorul forță de muncă, sunt necesare reforme în educație, sănătate, natalitate și migrație pe ambele dimensiuni (românii care au emigrat și o politică inteligentă de atragere a imigrației).

În ceea ce privește productivitatea, sunt vizate domeniile cercetare — dezvoltare, agricultura, sectoarele creative, tehnologie și comunicații și turism.

Pentru stimularea capitalului sunt necesare îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, a pieței de capital, atragerea mai bună a investițiilor străine directe, străine și autohtone.

La toate acestea se mai adaugă, potrivit lui Lazea, încă patru domenii, transversale, respectiv infrastructura, cadastrul, debirocratizare și eficiența energetică.

AGERPRES