Vâlcea: Domnitorul Mircea cel Bătrân, omagiat în Râmnic la împlinirea a 634 de ani de la prima atestare a oraşului (GALERIE FOTO)
Municipalitatea râmniceană a dat vineri startul evenimentelor dedicate sărbătoririi a 634 de ani de la prima atestare documentară a oraşului printr-o şedinţă festivă a Consiliului Local şi deschiderea unui târg cu obiecte de artă populară la care participă meşteri din tot judeţul, între care şi primul "tezaur uman viu" din Vâlcea, ceramistul horezean Sorin Giubega.
Consilierii locali şi oficialităţile judeţului Vâlcea s-au reunit încă de dimineaţă în şedinţă festivă la Arenele Traian din municipiul reşedinţă, pentru a-i aduce un omagiu domnitorului Mircea cel Bătrân, cel care, acum mai bine de şase secole, numea Râmnicul "oraşul domniei mele", înscriindu-l astfel în istorie ca cetate domnească.
Foto: (c) Ramona Dinca/AGERPRES
"Râmnicul aniversează astăzi 634 de ani de la prima sa atestare documentară. Nu doar această cifră este una impresionantă prin vechimea numelui oraşului nostru cuprins într-un document oficial, ci şi personalitatea celui care a semnat documentul - Domnitorul Mircea cel Bătrân, aflat pe atunci la Mânăstirea Cozia, ctitoria sa de suflet, unde îşi duce odihna veşnică până în prezent. Mircea cel Bătrân a fost unul din marii gospodari ai Ţării Româneşti, stăpânind un teritoriu întins pe care l-a organizat după principii administrative şi economice eficiente, domnia sa de peste trei decenii însemnând prosperitate şi independenţă pentru românii de la Sud de Carpaţi. Şi consider că marcăm cum se cuvine această sărbătoare a Râmnicului încercând, fiecare după puterile noastre, să ducem mai departe moştenirea lăsată de marele Domnitor: să ne gospodărim cât mai bine casa noastră şi oraşul nostru, să fim uniţi atunci când este vorba de viitorul comunităţii, să gândim fiecare cu mintea sa, neinfluenţaţi de unii sau alţii care ne vor doar răul. Domnitorul Mircea cel Bătrân, care numea Râmnicul "oraşul domniei mele", a reuşit să conducă cu bine corabia numită Valahia în apele tulburi ale acelor vremuri - suntem datori să facem şi noi întocmai cu corabia Râmnicului în aceste timpuri nu foarte limpezi şi cu mari şi diverse încercări", a spus primarul Mircia Gutău în deschiderea şedinţei.
După şedinţă, oficialităţile oraşului şi cele ale judeţului au plecat în paradă către statuia domnitorului din centrul municipiului, unde actorii Teatrului Ariel au pregătit un moment artistic prin care au rememorat evenimentele de acum 634 de ani şi i-au predat simbolic primarului Gutău documentul cancelariei domneşti în care apare menţionat numele Râmnicului.
Foto: (c) Ramona Dinca/AGERPRES
A urmat deschiderea oficială a Târgului meşterilor populari vâlceni, eveniment de tradiţie în cadrul sărbătorii oraşului, reluat după doi ani de pandemie şi la care participă anul acesta 30 artizani din tot judeţul, între care şi primul "tezaur uman viu" din Vâlcea, meşterul ceramist Sorin Giubega, precum şi "opincarul" Alexandru Ilinca. Târgul, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, va fi deschis tot weekendul, putând fi admirate şi achiziţionate ii, opinci, sculpturi în lemn, obiecte de ceramică şi de artă decorativă, icoane pe sticlă şi lemn, precum păpuşi sau obiecte realizate din materii vegetale.
Foto: (c) Ramona Dinca/AGERPRES
Din programul pregătit de autorităţile locale pentru această sărbătoare nu vor lipsi spectacolele de muzică, râmnicenii fiind invitaţi să petreacă trei zile în compania unor artişti români cunoscuţi. Astfel, vineri seara, începând cu ora 19,00, în scuarul Mircea cel Bătrân va avea loc un concert de muzică şi dansuri populare susţinut de Junii Sibiului, Constantin Enceanu, Emilia Dorobanţu şi Ionuţ Dolănescu, iar sâmbătă, tot de la ora 19,00, pe scena din centrul oraşului vor urca tineri interpreţi din oraş, Nicoleta Nucă şi Taraful din Clejani. Sărbătoarea Râmnicului se va încheia duminică seara cu un spectacol de aproape două ore al trupei Holograf.
Foto: (c) Ramona Dinca/AGERPRES
Prima menţiune documentară a Râmnicului datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I şi a unei vii, pe care o făcuse danie jupânul Budu, cu voia lui Radu I, tot domnitorului valah dintre anii 1386 -1418, fiind cel care a atestat urbea de la poalele Dealului Capela ca oraş, menţionând într-un hrisov din 4 septembrie 1389 că se află în "oraşul domniei mele... numit Râmnic" . AGERPRES/ (AS -autor: Ramona Dincă, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
