Sistemul judiciar se îndreaptă spre un autentic șoc atunci când va fi publicată în Monitorul Oficial decizia CCR care impune ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe SpotMedia.ro .

Decizia, luată pe 7 aprilie 2021 cu majoritate de voturi, stabilește că prin redactarea motivării după luarea deciziei, condamnatul este lipsit de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, îi este încălcat dreptul de acces la instanţă şi la un proces echitabil.

Textele de lege declarate neconstitutionale sunt art. 400 alin. (1), art. 405 alin. (3) şi art. 406 alin. (1) şi (2) din Codul de Procedură Penală.

Cum e acum

Până la intrarea în vigoare a acestei decizii procedura este, încă, următoarea:

-art 400 CPP – rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care este comunicată de președintele completului.

-art. 406 CPP– din momentul pronunțării până la redactarea hotărârii nu pot trece mai mult de 30 de zile.

Deci potrivit CPP, de la rămânerea în pronunțare a instanței până când condamnatul află de ce a intrat la pușcărie nu pot trece mai mult de 60 de zile în total.

Dar în practică se întâmplă adesea ca termenele, atât până la pronunțare, cât mai ales până la redactarea hotărârii, să fie încălcate.

Au existat cazuri extreme în care condamnați cu pedepse mici au ieșit din pușcărie fără să fi primit hotărârea. Un exemplu recent care a făcut vâlvă a fost chiar dosarul „Ferma Băneasa”, motivat după aproape 4 luni de la pronunțare.

Deci încărcătura medie a unui judecător ICCJ depășește 1.000 de dosare, a unui judecător de Curte de Apel e peste 500, la tribunale peste 600, iar la judecătorii peste 1.000. Sunt aproape 700 de posturi vacante, între care cele mai multe la tribunale.

Și cifrele de mai sus nu iau în calcul detașările și delegările. Iar situația din secțiile penale este mai rea decât media. În țările cu sisteme funcționale, încărcarea este în jur de 100 de dosare/judecător.

Blocarea pronunțărilor

După ce decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial, nimeni nu va mai putea fi condamnat sau achitat fără a primi concomitent și motivele în fapt și în drept ale hotărârii completului.

Nu e clar deocamdată dacă este vorba doar despre hotărârea din apel, care este pusă în executare, sau motivarea CCR va viza și decizia de la fond. Ceea ce ar fi un cataclism pentru judecătoriile care de multe ori nici măcar nu au secții penale, ci mixte, și cea mai mare încărcătură.

„În prima instanță hotărârea rămâne definitivă doar dacă nu a fost apelată de inculpat, deci el este mulțumit de soluție și nu se poate pune problema încălcării drepturilor”, a explicat un magistrat pentru SpotMedia.ro.

Există desigur și avantaje, inclusiv pentru magistrați, ale noii reguli stabilite de CCR, prezentate de judecătorul Cristi Danileț.

Însă până la ele, decizia CCR va bloca practic pronunțările.

Din momentul publicării ei în Monitorul Oficial, judecătorul va fi strâns să delibereze și să motiveze în cele maximum 30 de zile de la finalul dezbaterilor prevăzute în art 391 CPP, dacă acesta va rămâne în vigoare.

Efecte negative

Pe de-o parte, judecătorul va trage cât mai mult de termene până să rămână în pronunțare, ca să nu aibă prea multe motivări contracronometru deodată (cu excepția cazurilor cu arestați). Ceea ce va lungi pocesele și ar putea duce în apropierea împlinirii termenului de prescripție.

Ar putea apărea mai multe erori judiciare sau măcar decizii insuficient cumpănite. Pentru că presați să se miște foarte repede, judecătorii vor avea mai puțin timp pentru deliberări, mai ales în dosarele complexe unde viziunile pot fi diferite, unde pot exista și opinii separate.

Și inculpații care au motive să creadă că vor fi condamnați vor avea mai mult timp să dispară până la pronunțare.

ICCJ a cerut o intervenție legislativă rapidă și e de precizat că, fiind vorba despre norme de procedură, ea poate fi făcută prin OUG fără încălcarea referendumului, cel puțin nu în litera lui.

Ce ar fi de modificat?

SpotMedia.ro a întrebat magistrați. Există două soluții posibile.

1.O soluție mai rapidă și cu impact mai mic în funcționarea sistemului ar putea fi inspirată de art 226 CPP referitor la arestarea preventivă: „După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoștință, de îndată, în limba pe care o înțelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă”.

Deci ar putea fi reglementată o minută mai extinsă care să respecte exigențele din decizia CCR privind motivele în fapt și în drept succint expuse, dar fără a presupune existența întregii hotărâri redactate.

2.Dacă se dorește totuși ca la pronunțare să existe hotărârea in extenso, ar trebui modificat art 391 care obligă la pronunțare în termen de maximum 30 de zile de la încheierea dezbaterilor.

Ar trebui practic dilatată instituția pronunțării astfel încât judecătorul să se poată pronunța și cu hotărârea integral redactată în termen de 3 până la 6 luni de la finalul dezbaterilor, în funcție de complexitatea dosarului și cu evitarea împlinirii termenului de prescripție.

Președintele CSM, Bogdan Mateescu, a spus în ședința de joi, 8 aprilie, a CSM că în decembrie Consiliul a trimis la Ministerul Justiției o propunere pe această temă, care a fost… pierdută:

„ Am covenit să facem un canal de comunicare instituţională, pentru că se pierd cumva la minister solicitările noastre. Cumva să le arhiveze pe toate, pentru că, iată, dacă s-ar fi acordat cuvenita atenţie acelei propuneri puteam să facem un pas înainte şi preîntâmpinam o situaţie care vă fi extrem de grea pentru secţiile penale ale instanţelor judecătoreşti”.

Ministrul Justiției afirmă că va aștepta motivarea CCR după care va cere că această chestiune să fie discutată cu prioritate în grupul de lucru din care fac parte reprezentanţi ai unor instituţii importante din sistemul judiciar.

În 2016, când CCR a emis Decizia 51 care interzicea SRI să mai asigure supravegherea tehnică în dosarele penale, Ministerul Justiției condus de Raluca Prună a reușit să pregătească o OUG în timpul de la pronunțarea CCR până la momentul publicării în Monitorul Oficial.

Decizia nr 51 din 16 februarie 2016 a fost publicată în MOf nr. 190 din 14 martie 2016 concomitent cu OUG 6/2016 care salva sistemul de la vid.

Distribuie Distribuie Comentarii