Pe 10 iulie se termină primul tur al alegerilor pentru şefia USR, unde sunt înscrişi şase candidaţi, dintre care doar doi contează în ecuaţia Puterii. Mai precis, şeful interimar, Cătălin Drulă, şi câştigătorul grupării Curaj din partid, Cătălin Teniţă. De departe, Cătălin Drulă este favorit în cursa pentru scaunul de preşedinte cu mandat întreg. Însă indiferent de numele noului şef, deriva partidului cu greu va putea fi oprită. Iar explicaţiile sunt următoarele.
Câştigarea cursei interne de către Cătălin Drulă va duce la creşterea tensiunii la cote maxime. Pentru că până acum spre REPER, formaţiunea condusă de Dacian Cioloş, au plecat mai ales eurodeputaţi şi parlamentari, însă ar urma să plece şi dezamăgiţii din fostul PLUS, veniţi în urmă cu doi ani în vechiul USR. Mai mult, un viitor incert în partid îl vor avea şi cei din platforma Curaj, care au fost contestatari ai trioului Barna-Ghinea-Drulă încă de anul trecut, de la precedentele alegeri interne. Cei din Curaj au atras de atunci atenţia asupra faliilor din USR.
În cazul puţin probabil al câştigării alegerilor de Cătălin Teniţă, noul şef se va confrunta cu o majoritate solidă şi ostilă în partid. Practic, nu va putea să-şi pună în aplicare planul de conducere a partidului, fiind sub controlul conducerii restrânse. De acest lucru s-a lovit şi Dacian Cioloş, care după aproape patru luni a ales să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte.
Scădere drastică a membrilor
Cifrele referitoare la USR sunt îngrijorătoare pentru membrii formaţiunii. Potrivit datelor prezentate public de deputatul Mihai Poliţeanu, USR are 23.500 de membri cu drept de vot la aceste alegeri. În septembrie 2021, înainte de precedentele alegeri, avea 44.114 membri cu drept de vot. Explicaţiile simple sunt: demisii, excluderi, lăsare fără drept de vot pentru neplată a cotizaţiei. De asemenea, în sondaje partidul a ajuns sub 10%. Ultimul studiu al Avangarde, făcut la comanda PSD, dă USR la 9%, puţin sub ceea ce obţinea în 2016 la parlamentare, la doar cinci luni de la constituire. O parte a procentelor au mers şi spre REPER, cotat cu 2%.
USR este în situaţia în care nu mai poate depune sesizare la CCR de unul singur, nici la Camera Deputaţilor, nici la Senat. De asemenea, Opoziţia nu a fost în stare în sesiunea precedentă să depună nici măcar o moţiune de cenzura.
Candidaţii pentru funcţia de preşedinte nu au excelat în campanii de autopromovare online sau în interiorul partidului, fiind o atmosferă care arată că rezultatul nu e deloc pe muchie de cuţit, cum s-a întâmplat când au candidat Cioloş şi Barna, sau cum se întâmpla în cazul PNL, la Congresul unde s-au înfruntat Florin Cîţu şi Ludovic Orban.
Laude pentru şef
Echipa Drulă este mult mai vocală în mediul online, încercând să îi convingă pe USR-iştii cu drept de vot să aleagă preşedintele interimar pentru un mandat plin. Iar susţinerea a oscilat de la mesaje simple, la postări la limita ridicolului. Un asemenea caz este mesajul publicat de Iulian Bulai, preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor. „Am multe amintiri frumoase cu Cătălin Drulă. Aici eram foarte supăraţi amândoi: ascultam împreună poveştile triste ale jurnaliştilor ameninţaţi cu moartea în România. Cătălin este un om al acţiunii. Ascultă cu atenţie şi apoi acţionează categoric”, susţine Bulai. Ce ignoră cu sau fără bună ştiinţă e că Drulă nu prea ascultă cu atenţie, dovadă fiind numeroasele stenograme şi înregistrări audio ale şedinţelor USR, unde opoziţia internă era redusă la tăcere.
Pe de altă parte, Teniţă şi echipa sa au marşat pe mesaje de unitate, de reformare a partidului şi de începere a pregătirilor pentru cele patru teste electorale din 2024. Mai mult, principalul contracandidat al lui Drulă a mers şi la mai multe dezbateri cu ceilalţi, spre deosebire de favoritul competiţiei.
