USR a prezentat premierului 12 argumente pentru care să nu promoveze OUG de modificare a Codurilor penale (document)
Uniunea Salvaţi România i-a prezentat vineri premierului Viorica Dăncilă 12 argumente pentru care să nu promoveze nicio ordonanţă de urgenţă care să aibă ca obiect modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală sau acordarea vreunei amnistii ori graţieri directe sau mascate, unul dintre acestea fiind că Parlamentul este singura autoritate legislativă a României, nicidecum Guvernul, iar prin emiterea unei astfel de OUG se încalcă art. 61 din Constituţie, care consacră acest atribut al Parlamentului, dar şi principiul separaţiei puterilor în stat.
Potrivit documentului transmis AGERPRES de USR, un alt argument vizează faptul că Executivul este obligat să pună în aplicare programul de guvernare votat de Parlament, iar acesta nu conţine nicio măsură care să presupună modificarea radicală a Codului penal şi a celui de procedură penală ori amnistia sau graţierea, ci, dimpotrivă, programul de guvernare şi-a asumat respectarea recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
"Raportul Comisiei Europene ne recomandă ca modificările aduse în Parlament la Codul penal şi de procedură penală să nu intre în vigoare şi să fie reluată procedura parlamentară cu respectarea deplină a avizului Comisiei de la Veneţia, astfel încât să fie respectată compatibilitatea cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de luptă împotriva corupţiei. Ca atare, o grăbire a intrării în vigoare, chiar şi parţială, prin OUG, a modificărilor aduse Codului penal şi de procedură penală ar fi în total dezacord cu recomandările primite din partea Comisiei Europene, obligatorii pentru România, potrivit deciziei CCR nr. 2/2012", se precizează în documentul înaintat prim-ministrului.
Semnatarii lui precizează că "o serie de prevederi care au trecut de filtrul analizei de constituţionalitate au fost criticate ferm în cadrul avizului Comisiei de la Veneţia".
"Spre exemplu, modificările referitoare la scăderea unor termene de prescripţie a răspunderii penale (paragrafele 56 - 65 din avizul Comisiei de la Veneţia) care nu afectează doar lupta împotriva corupţiei (luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu etc.), dar şi infracţionalitatea violentă (vătămarea corporală, violul, lipsirea de libertate în mod ilegal etc.). Este în marja legiuitorului să facă astfel de modificări, dar aceste modificări trebuie bine argumentate, trebuie să aibă la bază studii criminologice, studii de impact care să fundamenteze schimbarea politicii penale. În cazul nostru nu a existat nicio justificare pentru reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale care va avea drept consecinţă imposibilitatea tragerii la răspundere a persoanelor care au săvârşit fapte penale. De asemenea, modificările intervenite la infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei (paragrafele 80 - 88 din avizul Comisiei de la Veneţia), la darea de mită (paragrafele 89 - 93), la cumpărarea de influenţă (paragraful 98) au trecut de filtrul de constituţionalitate, dar au fost aspru criticate în cadrul avizului Comisiei de la Veneţia", este un alt argument cuprins în documentul cu care USR s-a prezentat la întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
USR arată că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, Guvernul este chemat să răspundă doar în faţa Parlamentului, nicidecum în faţa vreunei structuri de partid. "Guvernul este al României, nu al unui anumit partid, iar dumneavoastră sunteţi premier al României, nu al unei structuri de partid, ca atare aveţi dreptul, dar şi obligaţia constituţională de a lua măsuri în interesul cetăţenilor români, iar nu în interesul unei conduceri vremelnice a unui partid politic", subliniază semnatarii documentului.
Conform acestora, Guvernul nu poate uzurpa atributul Legislativului de unică autoritate legiuitoare pe un domeniu care face obiectul unei proceduri parlamentare în curs de desfăşurare. "Chiar dacă aceste decizii se referă la posibilitatea Guvernului de asumare a răspunderii cu privire la un proiect de lege, argumentele sunt valabile şi în privinţa emiterii unor ordonanţe de urgenţă", subliniază USR.
Totodată, ei menţionează că art. 115 alin. 4 din Constituţie prevede că "(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".
"Aceste condiţii trebuie îndeplinite cumulativ. În cazul de faţă niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită. Nu ne aflăm într-o situaţie excepţională, ci în situaţia în care se derulează o procedură parlamentară. Intrarea în vigoare a acestor modificări nu doar că poate fi amânată, ci chiar ar trebui amânată până la punerea în acord cu recomandările Comisiei Europene şi cu avizul Comisiei de la Veneţia. Dispoziţiile a căror modificare se solicită sunt în vigoare de ani de zile, iar deciziile CCR produc ele însele efecte obligatorii, astfel încât intrarea în vigoare a modificărilor poate fi amânată până la adoptarea lor în cadrul procedurii parlamentare. Nici pretinsa urgenţă constând în punerea în acord a legislaţiei noastre cu cele două directive europene referitoare la confiscarea extinsă şi la prezumţia de nevinovăţie nu poate fi reţinută. Pe de o parte, nu există riscul declanşării procedurii de infringement împotriva României câtă vreme însăşi Comisia Europeană ne-a solicitat să evităm intrarea în vigoare a acestor prevederi şi să reluăm toată procedura de legiferare cu privire la aceste coduri. (...) Restul sutelor de modificări care se regăsesc în propunerile legislative aflate în prezent în procedura parlamentară a reexaminării după controlul de constituţionalitate nu au nicio legătură cu deciziile CCR sau cu cele două directive. Desfăşurarea normală a unei proceduri parlamentare, fireşti în orice democraţie, care implică şi posibilitatea declanşării unui control de constituţionalitate înainte de promulgare, nu poate fi considerată tergiversare şi motiv de adoptare a unui act normativ aflat în procedură parlamentară prin ordonanţă de urgenţă", subliniază semnatarii documentului.
Uniunea Salvaţi România mai spune că adoptarea unei astfel de ordonanţe de urgenţă ar putea declanşa o procedură de infringement împotriva României, astfel cum s-a întâmplat în cazul Poloniei care a pierdut procesul intentat de Comisia Europeană în faţa Curţii de Justiţie a UE, procedură care ar putea avea ca efect obligarea ţării noastre la plata unor daune cominatorii imense pentru fiecare zi de întârziere.
"Punctul de vedere al magistraţilor, ignorat până acum, ar trebui să se facă auzit. Modificările preconizate au stârnit critici ferme din partea magistraţilor. În prezent, mai multe asociaţii profesionale ale magistraţilor, între care "Forumul Judecătorilor din România", "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor" şi "Iniţiativa pentru Justiţie", v-au solicitat public, în mod argumentat, abandonarea unui astfel de proiect. De asemenea, societatea civilă, reprezentată de zeci de ONG-uri, şi-a exprimat dezacordul faţă de ideea emiterii unei OUG de modificare a Cp şi Cpp sau de amnistie şi graţiere. ISSPOL a realizat de curând un sondaj de opinie din care a rezultat că peste 90% dintre români se opun amnistiei şi graţierii", arată USR.
Nu în ultimul rând, în document se subliniază că România are nevoie de stabilitate şi, după frământările sociale din această perioadă, care au debutat cu protestele de stradă declanşate de OUG 13/2017 şi au culminat cu protestul din 10 august 2018, România are nevoie de linişte, mai ales în contextul frământărilor sociale din alte state membre ale UE şi al preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
"Cu siguranţă emiterea unei astfel de ordonanţe de urgenţă poate declanşa ample proteste de stradă care pot vulnerabiliza şi mai mult România", precizează USR.
Preşedintele USR, Dan Barna, s-a întâlnit vineri cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. La discuţii au mai fost prezenţi parlamentarii USR Stelian Ion, Cristian Ghinea şi Vlad Gheorghe. AGERPRES
