Ursul da iama printre caini. Asa cred ar trebui sa intelegem, in cheia metaforei folosita transparent chiar de presedinte, conduita pe care pare sa o fi anuntat Klaus Iohannis in chestiunea deciziei CCR privind revocarea procurorului-sef DNA.

In prima sa declaratie publica pe aceasta tema, Klaus Iohannis a facut doua foarte corecte distinctii care pot reprezenta cheia solutiei la care va recurge.

Pe de-o parte, presedintele a subliniat ca in discutie nu este doar situatia unui procuror anume, in speta a dnei Kovesi. In discutie este independenta procurorilor romani, adica a unei categorii de magistrati a carei activitate CCR o plaseaza explicit sub autoritatea ministrului Justitiei:

"Eu personal sunt convins si voi actiona in consecinta: procurorii trebuie sa fie independenti. In niciun caz, nu trebuie controlati politic. Procurorii nu pot fi in subordinea unui politician, fie el si ministru. In consecinta, orice am face noi, Romania, ca stat, trebuie sa asigure independenta procurorilor, pentru a garanta o justitie independenta", spune Klaus Iohannis.

Imediat ministrul Toader a simtit nevoia sa precizeze ca nu ar fi vorba despre o autoritate asupra solutiilor din dosarele penale, ci una care se refera la "administrarea Justitiei sau promovarea politicii penale".

Daca asta ar fi convingerea ferma a ministrului, nici macar nu cred ca ar fi rau, dar nu cred ca este asa din mai multe motive. Pe de-o parte dispozitivul CCR nu face nicio distinctie vorbind explicit despre autoritatea ministrului asupra activitatii procurorilor in ansamblu.

Dar ce inseamna in acceptiunea ministrului "administrarea Justitiei" de catre procurori? In primul rand, dupa stiinta mea, potrivit Constitutiei, justitia este infaptuita de instantele de judecata, nu de catre parchete.

Pe de alta parte, daca se refera cumva, intr-o exprimare extrem de schioapa, la administrarea manageriala a resurselor sistemului judiciar la nivel de parchet, atunci da, are dreptate, este o atributie a ministrului, dar in solicitarea de revocare a dnei Kovesi nu a invocat nici macar un motiv managerial. Chiar cererea de revocare formulata de ministru excede total limitele autoritatii asupra procurorilor pe care le invoca.

Cat despre politica penala, bine ar fi daca dl Toader ar incropi vreuna, pentru ca de la instalarea in functie nu s-a ocupat decat cu haituirea procurorilor, desi Romania este restanta cu cel putin patru strategii nationale in chestiuni care tin de marea infractionalitate, traficul de droguri si persoane.

De fapt, este foarte clar ca intentia este exact aceea invocata de presedintele Romaniei si ea trebuie cu orice pret blocata, daca mai vrem sa avem un stat de drept.

Si acum chiar sunt foarte curioasa daca dl Toader va faca o pauza in ofensiva pentru incalecarea parchetelor pentru a se ocupa putin de aducerea in tara a infractoarei condamnata Udrea, fugara in Costa Rica, a carei extradare este atributia si obligatia sa sa o obtina.

A doua delimitare foarte clara este intre deciziile CCR si Constitutie. Ele se suprapun atat timp cat CCR respecta Constitutia. In cazul acestei decizii insa, CCR iese din limitele ei macar pentru ca decide impotriva angajamentelor asumate de Romania pentru intrarea in UE si anuleaza astfel independenta unei categorii de magistrati care, chiar potrivit Constitutiei, au independenta garantata, pentru ca anuleaza rolul in numirea procurorilor sefi a garantului independentei justitiei, CSM, pentru ca se erijeaza in instanta de contencios si impune o conduita presedintelui Romaniei.

Ce facem cand CCR devine din garantul Constitutiei calaul ei? Ce face presedintele cand are de ales intre Constitutie si o decizie a CCR?

Ii spune art 80 al 2 din Constitutie ce sa faca: "Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei ".

Nici macar in armata ordinul vadit ilegal nu trebuie indeplinit si executarea lui nu exonereaza de raspundere penala. Deci nici pe presedintele Iohannis o decizie a CCR nu il acopera pentru o incalcare a Constitutiei, al carei principal aparator trebuie sa fie, cat timp el este cel ales de 6 milioane de oameni.

Daca maine CCR decide ca aderarea Romaniei la UE e neconstitutionala sau ca suntem stat federal, ce facem? Si inca ceva: episodul din 2012 nu este opozabil. Atunci CCR a invalidat rezultatul votului a 7,4 milioane de cetateni pentru ca acest numar nu reprezenta cvorumul cerut de lege pentru validare. Adica simpla matematica. Dar probabil daca aveam Curtea de astazi il valida peste lege.

Deci ursul trebuie sa apere Constitutia Romaniei de cainii dezlantutiti care o ataca acum sub acoperira unei institutii capturate.

Si culmea ironiei, este vorba despre o institutie aflata ea insasi intr-o stare de profunda nelegalitate si neconstitutionalitate. Pe de-o parte, pentru ca unul dintre judecatori, Petre Lazaroiu, are un mandat neconstitutional chiar potrivit decizei Curtii, pe de alta parte, pentru ca CCR refuza de mai bine de o luna sa puna in executare hotararea judecatoreasca defintiva care o obliga sa inceteze incalcarea dreptului constitutional la libera informare al unui cetatean roman.

Sunt pe deplin de acord cu presedintele ca o decizie a CCR, in sine, nu poate fi supusa unui referendum. Fara indoiala. Dar principiile pot fi supuse referendumului.

Poporul poate fi intrebat daca accepta ca activitatea procurorilor sa fie controlata de ministrul Justitiei. Poate fi intrebat daca e de acord ca ministrul Justitiei sa faca de capul lui numirile si revocarile procurorilor sefi. Poate fi intrebat daca isi doreste o reforma profunda a Curtii constitutionale.

Asadar, daca ursul chiar vrea sa dea iama intre caini, ii poate razbi. Daca vrea, scrie Ioana Ene Dogioiu pe  Ziare.com .

***

Context. Seful statului a participat, marti, la Palatul Cotroceni, la un eveniment organizat cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului Inconjurator, la care au luat parte cateva zeci de elevi de la Colegiul National „Grigore Moisil” din Bucuresti. In cadrul manifestarii, copiii au putut viziona o parte din filmul „Romania neimblanzita”.

Presedintele a mentionat ca a vazut deja filmul „Romania neimblanzita” si i-a intrebat pe copii care au fost scenele lor preferate, fiind amintit un moment in care un mistret a gonit lupii și un urs, câinii.

„Asta parca e un pic politica. Care ar fi mistretul si care ar fi lupii? Care ar fi ursul si care ar fi cainii?”, a glumit Iohannis, starnind rasetele copiilor.

Klaus Iohannis a remarcat ca o buna parte din actiunea filmului se desfasoara in padure.

„Padurile sunt o mare, mare bogatie a Romaniei si suntem in situatia foarte fericita sa avem inca paduri virgine, sa avem animale care in alta parte au disparut”, a afirmat Iohannis.

In acest context, seful statului a purtat si un dialog cu elevii pe tema animalelor salbatice care au disparut in alte parti din Europa, copiii precizand ca in tara noastra inca exista ursi si lupi. „Mistretii si porcii s-au prezervat peste tot”, a precizat Iohannis, adaugand: „Ursul si lupul, iata doua animale emblematice pentru Romania, care la noi exista in salbaticie”.

Distribuie Distribuie Comentarii