Urmează un tsunami de achitări! Ultima decizie a CCR îngroapă definitiv dosarele cu probe obținute cu ajutorul SRI
Ultima veste bună primită de cei care sunt acuzați de diverse infracțiuni- de la corupție la crimă- a venit de la decizia Curții Constituționale de săptămâna aceasta prin care sunt eliminate complet din dosarele în curs de judecată interceptările efectuate cu tehnica SRI în baza unui mandat de siguranță națională (MSN) emis de Înalta Curte. Acestea nu vor mai putea fi folosite ca probe, motiv pentru care multe dosare, inclusiv de crimă, viol, mită sau trafic de influență, vor fi aruncate în aer, scrie jurnalista Andreea Pora pe Europa Liberă .
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte PSD al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a fost condamnat, luni, în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
CCR a decis, deci, că dispoziţiile art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.
Consecința acestei noi decizii a Curții Constituționale este că interceptările SRI nu vor mai putea fi deloc folosite ca probe în dosarele penale, au spus magistrații consultați de Europa Liberă. ”Serviciul de Informații va putea doar să comunice organelor penale ce a descoperit în timpul unei urmăriri pe mandat de siguranță națională, iar procurorii vor începe propria anchetă, dar fără să ia în considerare probele obținute de SRI. Iar asta e ca și cum l-ai pune pe infractor să repete la telefon ceea ce a spus o dată”, susține sursa citată.
Astfel de probe vor fi eliminate nu doar din dosarele de corupție, ci și din cele de drept comun, crimă sau crimă organizată, trafic de droguri, cybercrime, infracționalitate economică. ”Va urma un tsunami de achitări”, atrage atenția magistratul care a dorit să-și păstreze anonimatul.
SRI, tras defintiv pe tușă de CCR cu probe cu tot
Decizia Curții Constiuționale referitoare la interceptările efectuate de SRI este doar una dintr-un șir mai lung de decizii similare, care deja au pus între paranteze multe dosare prin anularea probelor.
Punctul de pornire a fost în martie 2016, atunci când CCR a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală . În 2018 a fost o altă decizie CCR care a spus că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare. Polemica de la vremea respectivă s-a axat pe faptul că, la momentul culegerii, probele fuseseră obținute în mod legal.
A urmat, în martie 2019, motivarea unei decizii a Curtii Constitutionale în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009- 2016, care au fost declarate ilegale. Probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale. Pe de altă parte, temerea că decizia CCR ar putea afecta inclusiv hotărârile judecătorești definite , s-a dovedit neîntemeiată. Magistrații au atras atenția că retroactivitatea deciziei va putea arunca în aer dosarele de corupție sau de crimă organizată care sunt pe rolul instanțelor și al parchetelor.
Primele anulări, primele achitări. De la Mazăre la clanul Corduneanu
Efectele deciziilor Curții Constituționale s-au făcut simțite treptat, începând mai ales din 2018. Atunci au început să apară primele anulări ale interceptărilor.
Radu Mazăre , fostul primar de Constanța, de exemplu, a fost achitat în primă instanță, de un complet de trei judecători de la Înalta Curte, în dosarul în care era acuzat ca ar fi luat mită de la israelianul Avraham Morgenstern. Au fost anulate 5 interceptări obținute de SRI pe mandat de siguranță națională, iar verdictul a fost confirmat și de completul de cinci judecători. Mazăre a fost însă condamnat la 9 ani cu executare în așa numitul dosar ”Polaris” ( mită, abuz în serviciu) și extrădat din Madagascar.
Un alt caz, din 2018, este cel al lui Marian Fișcuci , fost patron al Tel Drum și prieten cu Liviu Dragnea ( aflat în închisoare cu o condamnare de 3,6 ani), judecat pentru evaziune fiscală. Camera Preliminară a anulat toate probele- 535 de interceptări ale unor convorbiri telefonice și procesele-verbale în care erau consemnate acestea- citând paragraful 52 din decizia CCR nr. 51 din 2016.
Tot Camera Preliminară, a eliminat, dintr-un dosar cu minori , toate interceptările obținute de DNA cu ajutorul SRI și toate procesele-verbale.
În 2018 a fost achitat de Curtea Militară de Apel un subofițer de jandarmi , de la Jandarmeria Bihor, cercetat pentru mită, dosar în care au fost anulate toate interceptările realizate de SRI, deși acesta fusese condamnat la fond la 3 ani cu suspendare.
În procesul omului de afaceri Călin Mitică, patronul companiilor Transferoviar și Remarul 16 Februarie, Curtea de Apel din Cluj a exclus, în mai 2019, toate probele obținute de DNA cu ajutorul SRI , mai exact 161 de file de interceptări efectuate în baza legii 51/1991. Judecătoarele au susținut că interceptările au fost făcute de SRI prin utilizarea unor mandate de supraveghere tehnică emise de judecătorii Înaltei Curți pentru culegerea de informații, nu pentru a fi folosite ca probe în procesul penal de DNA.
Călin Mitică era acuzat că a dat o mită de 400.000 de lei unor directori de la CFR Călători pentru a obține revizia unor trenuri pentru compania sa. A fost în final achitat.
De decizia Curții Constituționale din 2018 a beneficiat și omul de afaceri israelian Elan Schwartzenberg, căruia Tribunalul Bucureşti i-a eliminat, în aprilie 2018, de la dosar mai multe interceptări obţinute de SRI pe mandat de siguranță națională. Toate probele au fost considerate nule. În mai 2016, procurorii DNA au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg sub acuzația de complicitate la dare de mită- 175.000 de dolari-, iar cea care a emis mandatul internaţional de arestare este judecătoarea Camelia Bogdan.
Clanul Corduneanu a fost norocos, 24 dintre cei 27 membri ai săi se pot întoarce liniștiți la Iași după ce Curtea de Apel Cluj i-a achitat. A contat, desigur, și lentoarea procesului început în 2010, ceea ce a făcut ca unele fapte să se prescrie, dar și deciziile CCR.
În numele acestora, judecătorii au constatat nulitatea absoluta a proceselor de redare a interceptărilor și a exclus suporții pe care erau stocate înregistrările și procesele verbale, așa cum se arată în minuta deciziei . Temutul clan al Crodunenilor era acuzat de crimă organizată, trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate, infracţiuni bancare, înşelăciuni imobiliare, violenţă şi infracţiuni informatice.
