UPDATE/Traian Băsescu, despre posibila redeschidere a dosarului răpirii jurnaliștilor: Ce vor decide instanțele asta se va face. E un proces de hărțuire a unui fost președinte, în mod categoric.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat joi, într-o intervenție telefonică pentru Știrile B1 TV că nu are nicio îngrihjorare legată de posibila redeschidere a dosarului răpirii jurnliștilor în Irak.

”S-a considerat că, având imunitate, procurorii nu aveau cum să deschidă ancheta. În cazul lui Vasile Blaga s-a constatat că nu avea imunitate. S-a trimis la Sectorul 5 să aprecieze dacă trebuie redeschis dosarul în cazul meu. Mă aștept la o decizie în sensul hotărârii Înaltei Curti, adică să se judece la Sectorul 5”, a spus traian Băsecu, care s-a prezentat joi la sediul ÎCCJ, unde a fost citat în acest caz.

”Ce vor decide instanțele asta se va face. În ceea ce mă privește, nu am nicio îngrijorare cu redeschiderea acestui dosar. E vremea delatorilor, un delator de teapa lui Vadim Tudor poate să te târâie prin toate instanțele. Aștept să se pronunțe justiția și pe urmă îl voi acționa eu în instanță pe acest Vadim Tudor”, a mai spus fostul președinte, care a precizat și că nu există nicio probă împotriva sa.

”Eu nu m-am uitat în dosar. Vă garantez că nu are nicio probă”, a spus Băsescu, referindu-se la Corneiu vadim Tudor.

”Observ pasiunea revoluționarului Nițu de a redeschide orice dosar în care apare numele Traian Băsescu. E un proces de hărțuire a unui fost președinte, în mod categoric. Explicații nu am, dar am să ma apăr. Nu am teamă de faptele mele”, a mai spus fostul președinte.

În acest context, Băsescu a amintit și de românul care a fost răpit în Buirkina Faso, la începutul acestui an, caz care nu a fost încă rezulvatr.

”Probabil e mult mai bine cum se întâmplă acum. Este Iulian Gherguț răpit din ianuarie și statul român stă și așteptă să fie executat probabil. În schimb, statul român și-a făcut datoria fata de cei trei jurnaliști și este pedepsit pentru asta. Eu aș vrea să fie redeschis și puse toate documentele pe masă și veți vedea o acțiune strălucită a unui stat care și-a apărat cetățenii. Informația cu banii insușiți este o minciună”, a spus Băsescu.

”Aducerea lui Hayssam în țară este un lucru care a deranjat mulți oameni. Probabil este polița care mi se plătește că mi-am făcut onest datoria de șef de stat”, a mai declarat fostul șef al statului.

Întrebat dacă crede că dosarul va fi desecretizat de Președintele Klaus Iohannis, Traian Băsescu a declarat: ”Iohannis nu poate să o facă, poate să o facă SRI și SIE”.

De asemenea, fostul președinte a precizat că, în opinia sa, pentru a fi judecat, dosarul răpirii jurnaliștilor în Irak trebuie declasificat.

UPDATE/Vasile Blaga a ieșit de la audieri după doar 20 de minute. El a spus că nu are nicio calitate. Și fostul președinte Traian Băsescu a părăsit incinta Înaltei Curți la scurt timp după sosire.

Copreședintele PNL Vasile Blaga și fostul șef al statului Traian Băsescu s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak. La intrarea în sediul instanței, Vasile Blaga a spus că nu are emoții și că va da o declarație în acest caz dacă judecătorii vor cere acest lucru.

Blaga a afirmat că nu știe ce conține plângerea depusă de Corneliu Vadim Tudor și că a primit miercuri o citație pentru a veni în instanță.

Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria sectorului 5 au decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak.

Judecătoria sectorului 5 și-a declinat competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

"Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă", se arată în decizia instanței.

Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmațiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.

Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 — 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro.

El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.

"Știam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați, asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu 3 — 4 milioane de euro pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3 — 4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces și au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele", scria Nastasiu în cartea "Prădarea României", lansată în anul 2009.

Distribuie Distribuie Comentarii