Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a afirmat marți, în legătură cu decizia pronunțată de CEDO privind condițiile din închisori, că îi este greu să creadă că în șase luni se va putea schimba radical sistemul penitenciar.

Întrebată la ieșirea din sediul CSM dacă este suficient termenul de șase luni prevăzut în decizia CEDO, aceasta a răspuns: "Pentru prezentarea unui calendar, da, cred că este un termen suficient, dar având experiența și hotărârii pilot anterioare, (...) în care inițial se fixase un termen de 18 luni pentru soluționarea problemei retrocedărilor, în care de la acea dată Guvernul și Legislativul neputând adopta în termenul stabilit anumite măsuri s-a solicitat o amânare a acestui termen, o prelungire a acestui termen, lucru care s-a obținut în cele din urmă — deci, eu cred că da, într-adevăr, în șase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce privește rezolvarea finală a acestei probleme în termen legal. (...) Dacă prima condamnare a existat în anul 2003 și acum suntem în 2017 și nimic spectaculos nu s-a întâmplat, mi-e greu să cred că în șase luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare".

Ea a adăugat că era previzibilă o astfel de decizie a CEDO, având în vedere că nu s-au luat multe măsuri de îmbunătățire a condițiilor din penitenciare.

"Condamnările pentru regimul din detenție nu sunt noi. Prima condamnare, din câte îmi aduc eu aminte, s-a pronunțat în anul 2003, în cauza 'Petrea împotriva României', în care se discutau aceleași condiții din penitenciar. Prin urmare, în condițiile în care îmbunătățirile nu au fost multe și spectaculoase de-a lungul timpului, eu cred că era previzibilă o astfel de situație. Tot ce trebuie acum să facem este să ne oprim cu atenție asupra acestei cauze pilot", a spus Tarcea.

Cu privire la munca în folosul comunității și utilizarea brățărilor electronice, aflate și ele printre recomandările CEDO, Cristina Tarcea a precizat că nu sunt noutăți, fiind chestiuni despre care s-a discutat de-a lungul timpului.

"Pentru mine nu sunt niște noutăți, pentru că s-a mai discutat în lumea juridică o asemenea propunere, atât în ceea ce privește existența brățărilor, la un moment dat brățările erau destul de avansate, (...) rațiuni de ordin financiar au împiedicat punerea în executare a unei astfel de măsuri. De asemenea, și munca în folosul comunității este o chestiune care de-a lungul timpului s-a discutat, urmează legiuitorul să se aplece cu atenție asupra acestui aspect, pentru că există un principiu al evitării dublei incriminări. Trebuie să avem în vedere ca munca în folosul comunității să nu se tranforme într-o dublă incriminare", a atras atenția președintele ÎCCJ.

Întrebată dacă este pro grațiere, Tarcea a răspuns: "Ca orice jurist care se respectă nu pot să mă declar din capul locului împotriva grațierii. Important este cum se face această grațiere, important este să se vadă în ce măsură ea este de natură a soluționa într-adevăr problema supraaglomerării și important este a se vedea în ce măsură aceasta răspunde nevoii de a ierta fapte minore comise de către inculpați".

Condițiile de detenție din sistemul penitenciar din România sunt contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului și relevă o disfuncționalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul ''Rezmiveș și alții împotriva României''.

AGERPRES/(A — autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)