Proiectul de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională, se apreciază într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) transmis marți AGERPRES.

"Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional. Deși în preambulul notei de fundamentare se invocă existența deciziilor Curții Constituționale nr. 603/2015 și nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanță", se arată în comunicat.

Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, PÎCCJ consideră că modificarea propusă prin proiectul de ordonanță de urgență este de substanță și nu are în vedere transpunerea deciziei Curții Constituționale prin care s-a constatat că dispozițiile actuale sunt constituționale în măsura în care prin sintagma 'îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii".

"Astfel, textul propus condiționează existența infracțiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiție ce nu își găsește aplicabilitatea în niciun alt text de lege), cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel, lăsându-le în afara ilicitului penal, situație deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracționării activității infracționale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator", se menționează în comunicat.

În opinia reprezentanților PÎCCJ, stabilirea unui prejudiciu minim de 200.000 de lei de la care fapta constituie infracțiune ar încuraja, de fapt, infracționalitatea.

"O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condițiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcției ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară și civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) și respectiv un folos (obținut de către funcționar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale", se arată în comunicat.

Conform aceleiași surse, și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu nu are nicio legătură cu deciziile Curții Constituționale, rațiunea incriminării acestei infracțiuni fiind similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, cu diferența că este săvârșită din culpă.

"Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor", susțin reprezentanții PÎCCJ.

O altă observație vizează decizia Curții Constituționale nr. 603/2015, în care se constată că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul art. 301 alin. 1 din Codul penal este neconstituțională, în timp ce prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură din norma de incriminare și variantele alternative "pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură".

"Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanță de urgență este una substanțială, ce ține de însăși esența infracțiunii de conflict de interese și scoate în afara legii conduita imorală, imparțială a funcționarului, fiind afectate relațiile de serviciu și crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de serviciu. Sintagma introdusă în text, aceea de 'foloase materiale necuvenite', ține de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu). În consecință, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului", se arată în comunicat.

În susținerea criticilor aduse proiectului de ordonanță de urgență, PÎCCJ prezintă și o statistică pentru perioada 2014-2016, din care reiese că pentru abuz în serviciu au fost trimise în judecată 1.960 de persoane, prejudiciul total din dosare ridicându-se la 196 de milioane de euro. Alte 202 persoane au fost deferite justiției pentru neglijență în serviciu, iar 215 pentru conflict de interese.

Dintr-o altă statistică reiese că doar în anul 2016 au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari și cinci directori.

AGERPRES