Procurorii militari ai PÎCCJ au început urmărirea penală pentru infracțiuni contra umanității într-un dosar în care se investighează uciderea prin împușcare de către trupe de securitate din structurile teritoriale aparținând Direcției Regionale de Securitate Sibiu a trei luptători anticomuniști, informează vineri PÎCCJ, printr-un comunicat transmis AGERPRES.

"Procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus prin ordonanța din 21 august 2017 începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra umanității, prevăzute de articolul 439 alineatul 1 litera a Cod penal cu aplicarea articolului 5 Cod penal, într-o cauză având ca obiect sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cu privire la uciderea prin împușcare, la data de 08.03.1949, de către efective din trupe de securitate și cadre operative din structurile teritoriale aparținând Direcției Regionale de Securitate Sibiu, în locul denumit Gogoloaia, situat pe Valea Cricăului sub muntele Piatra Craivii, a luptătorilor anticomuniști Ș.P., N.M. și C.P.. Ulterior, cadavrele acestora au rămas la locul confruntării până în data de 14.03.1949, când au fost înhumate de către un localnic într-o groapă săpată pe marginea unui pârâu dintr-o zonă împădurită, denumită popular 'Pârâul Popii'", se precizează în comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sursa citată notează că în urma cercetării la fața locului a fost identificat un mormânt în care se aflau trei schelete umane, dispunându-se exumarea lor pentru efectuarea expertizelor.

"La data de 23 august, s-a procedat la efectuarea cercetării la fața locului de către o echipă complexă condusă de procurorul militar de caz, cu participarea Serviciului Criminalistic al IPJ Alba și a Serviciului Județean de Medicină Legală Alba, precum și cu sprijinul specialiștilor IICCMER. Cu ocazia cercetării la fața locului a fost identificat un mormânt în care se aflau trei schelete umane, la o adâncime medie de 0,50 metri, prezumate ca aparținând defuncților Ș.P., N.M. și C.P.. Prin ordonanța din 23 august s-a dispus de către procurorul militar: exhumarea celor 3 rămășițe cadaverice umane; efectuarea expertizelor medico-legale, în vederea stabilirii cauzei medicale a morții; efectuarea unei expertize medico-legale antropologice", se menționează în comunicat.

Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu au fost surprinși de trupele Securității pe 8 martie 1949 într-o locuință sezonieră, într-o poiană situată sub Piatra Craivii, în locul Bogoloaia, unde se retrăseseră după ce, cu câteva zile înainte, a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea își avea baza. A avut loc o confruntare armată, în urma căreia trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri, menționa pe 22 august IICCMER.

După confruntare, cadavrele celor trei au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în 13 martie 1949, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, iar un ofițer a ținut o cuvântare, arătând celor prezenți că toți cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârșească la fel ca și cei morți.

* Liderul grupării, Ștefan Popa, fiu de preot ortodox, a fost ofițer în Armata Regală și veteran de război. După terminarea războiului s-a înscris la Facultatea de Drept, din Cluj, unde și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, a fost dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, el s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, unde a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

* Cea de-a doua victimă este Nicolae Moldovan, care, în timpul studiilor în Drept, la Cluj, s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu, alăturându-se lui Ștefan Popa.

* Cornel Pascu, fost învățător, a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.

Ceilalți doi partizani care au fost luați prizonieri atunci au fost Ioan Scridon, care în septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împușcare, sentință executată o lună mai târziu, și Alexandru Maxim, condamnat la muncă silnică pe viață și confiscarea averii. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în județul Bistrița-Năsăud și ucis. Nu se cunoaște locul unde a fost înhumat.

AGERPRES