Tribunalul Penal din Cairo a confirmat marți pedeapsa capitală pronunțată în urmă cu o lună împotriva fostului președinte islamist Mohamed Morsi, pentru plănuirea unei evadări în masă dintr-o închisoare și a unor atacuri, împreună cu organizațiile Hamas și Hezbollah, împotriva ordinii de stat în timpul revoltei din 2011 care a pus capăt regimului lui Hosni Mubarak, transmite AFP. 

Pedeapsa cu moartea a fost confirmată după ce instanței i-a parvenit avizul, neconstrângător, al Marelui Muftiu, principala autoritate islamică a țării.
Potrivit agenției Reuters, Morsi, îmbrăcat într-o uniformă albastră de închisoare, a fost calm și a zâmbit ușor atunci când judecătorul a citit verdictul, în incinta Academiei de poliției din Cairo.

Puțin mai devreme, același tribunal l-a condamnat pe Morsi, primul președinte ales democratic în Egipt, demis în 2013 de armată, la închisoare pe viață pentru 'spionaj' în favoarea mișcării palestiniene Hamas, organizației libaneze Hezbollah și Iranului. La 21 martie, într-un prim proces, împotriva lui Mohamed Morsi a fost dictată o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru incitare la violență împotriva manifestanților în 2012, în scurtul său mandat de un an.

Toate cele trei verdicte, din cele cinci intentate fostului președinte, au fost pronunțate în primă instanță și împotriva lor se poate face recurs.

În procesul pentru spionaj, tribunalul a confirmat pedepsele cu moartea dictate la 16 mai împotriva a 16 persoane, printre care doi lideri ai Frăției Musulmane, Khairat al-Chater, un om de afaceri extrem de bogat, și Mohamed al-Beltagui.

Alte 16 persoane, printre care ghidul suprem al Fraților Musulmani, Mohamed Badie, și fostul președintele al parlamentului, Saad al-Katatni, au primit și ei condamnări la închisoare pe viață, care în Egipt este însă plafonată la 25 de ani de detenție. Doi alți inculpați au fost condamnați la câte 7 ani de închisoare.

Fostul președinte al Egiptului și cei 34 de co-inculpați au fost găsiți vinovați de furnizarea de 'rapoarte de securitate' către Iran și de spionaj în favoarea Hamas și a Hezbollah, 'în vederea unor atacuri teroriste în țară pentru instalarea haosului și răsturnarea ordinii de stat'.

Inculpările au survenit după ce armata, condusă atunci de Abdel-Fattah al-Sissi, ales între timp președinte, l-a demis pe Morsi la mijlocul lui 2013, în cursul unor proteste de masă.

Morsi — ales președinte în mod democratic în 2012 — și alți lideri ai Frăției s-au numărat printre miile de deținuți care au fost eliberați în circumstanțe controversate în timpul haosului creat de revolta din 2011.

Frăția Musulmană a calificat aceste procese drept farse politice, iar Amnesty International le-a descris ca 'grosolan de nedrepte'.

Frăția Musulmană, care a câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale după căderea lui Mubarak, a fost supusă unor puternice represalii după alungarea lui Morsi. Sute de demonstranți, în majoritate islamiști, au fost uciși în confruntări cu forțele de securitate sau în timpul protestelor. Potrivit Human Rights Watch, peste 40.000 de persoane, mai ales islamiști, au fost încarcerate. Sute au fost condamnate la moarte în cadrul unor procese de masă în regim de urgență, calificate de ONU ca 'fără precedent în istoria recentă' a lumii.

Represiunea s-a extins la mișcările laice și de stânga, vârfuri de lance ale revoltei din 2011 care l-a alungat pe Mubarak de la putere, și zeci de militanți au fost condamnați la închisoare pentru încălcarea unei legi controversate de limitare a dreptului de a manifesta. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii