Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) constată un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt, recomandând menținerea eforturilor instituțiilor judiciare în acest sens, se arată într-un comunicat al DNA transmis miercuri AGERPRES.

"Totodată, raportul atrage atenția asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni, definindu-le drept 'o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție', și notează că, în 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcției Naționale Anticorupție", se mai menționează în comunicat.

Potrivit DNA, raportul MCV menționează și o altă îngrijorare legată de unele modificări legislative, care ar fi menite, în mod clar, să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare a infracțiunilor de corupție, cu referire la cele două proiecte de ordonanță de urgență prezentate spre consultare de către Guvern pe 18 ianuarie, care "ar putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției".

"Concret, raportul constată că, în privința combaterii corupției la nivel înalt, bilanțul a fost unul solid și din perspectiva investigațiilor, dar și a cazurilor finalizate în instanțe 'cu o clară accelerare după anul 2011', în sensul în care: au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri; DNA investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt; s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție", se mai arată în comunicat.

Potrivit DNA, raportul MCV califică acest bilanț drept un semn de independență și profesionalism al instituțiilor judiciare, dar constată că repetitivitatea unor infracțiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupției nu au fost eficace. De asemenea, se apreciază că menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție.

"Documentul mai notează că 'succesul urmăririi penale și condamnării multor politicieni renumiți în România este un semn de independență a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanții unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracțiuni'. Se constată însă că acest lucru a determinat atacuri adesea orientate direct către magistrați în mod individual, ceea ce depășește critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziție. Se atrage atenția că atacurile care vizează discreditarea diferiților magistrați sau a instituțiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar și, eventual, să intimideze diferiții magistrați", se precizează în comunicat.

Din perspectivă legislativă, DNA constată că în raportul MCV se menționează faptul că intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală în anul 2014 a creat un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracțiunilor de corupție. În acest context, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constantă, având în vedere tentativele periodice de modificare a legilor anticorupție, adesea fără consultarea instituțiilor judiciare din acest domeniu.

O altă observație se referă la principiul conform căruia legislația anticorupție trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile, conform recomandărilor din rapoarte MCV anterioare.

"Aceste recomandări reținuseră lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive. În acest sens, în actualul raport se recomandă 'adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție'", se mai precizează în comunicatul DNA.

AGERPRES