Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, este urmărit penal de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârșite în dosarul 'Tel Drum' în calitate de președinte al Consiliului Județean (CJ) Teleorman.

Potrivit unui comunicat al DNA, Liviu Dragnea, președintele CJ Teleorman la data faptelor, este cercetat pentru constituire de grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.

În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane pentru fapte similare.

DNA precizează că prezentul dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului european antifraudă (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.

"Suspectul Liviu Dragnea, președinte al CJ Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații", susțin procurorii.

Conform aceleiași surse, grupul infracțional organizat a fost constituit inițial de către Liviu Dragnea, Marian Fișcuci (persoană care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA și care a acționat și ca un interpus al lui Dragnea în administrarea societății comerciale), Mugur Bățăuș și Victor Piperea, funcționari în cadrul CJ Teleorman (care au participat inițial la privatizarea Tel Drum SA iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și asigurarea cadrului necesar câștigării acestor proiecte de către Tel Drum) și Neda Florea (la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum, ulterior acționar al societății, director și în prezent director adjunct; s-a ocupat de administrarea societății și a asigurat participarea societății în comiterea infracțiunilor în scopul săvârșirii cărora a fost constituit grupul).

"În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracțional organizat, activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit", se mai arată în comunicat.

Potrivit procurorilor, prima etapă a fost privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea CJ Teleorman în sfera de influență și control a lui Liviu Dragnea, prin persoane interpuse, urmată de achiziționarea în patrimoniul CJ Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj cu o valoare foarte mare, de 30 de miliarde de lei vechi, care apoi a fost închiriat și înstrăinat către Tel Drum, ulterior privatizării societății comerciale.

A urmat, susțin procurorii, acordarea către Tel Drum, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea CJ Teleorman, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, precum și crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului, care să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat.

Alte acuzații se referă la asigurarea câștigării de către Tel Drum a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul CJ Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini, precum și la obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național prin intermediul suspectului Liviu Dragnea și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte.

În comunicat se mai face referire la facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum și furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia.

Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, erau asigurate accesul la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat. Erau obținute beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice — beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia", se mai menționează în comunicat.

Procurorii mai susțin că structura grupului a permis o interacțiune ușoară între membrii acestuia, care era de foarte multe ori disimulată prin prisma atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care Mugur Bățăuș și Victor Piperea conduceau direcții din cadrul CJ Teleorman și erau subordonații lui Liviu Dragnea, iar reprezentanții din mediul privat reușeau să interacționeze prin prisma contractelor care erau în curs de executare.

Din cercetări a reieșit că pe perioada derulării activității infracționale, în funcție de modificările intervenite în structura grupului, la acesta au aderat noi membri. Este vorba de suspectul Petre Pitiș, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum, suspectul Daniel Neagoe, care a facilitat utilizarea unei societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze și transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului, precum și de suspectul Ion Florian, care a facilitat utilizarea unei alte societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice.

"În scopul pentru care a fost constituit grupul infracțional organizat, în cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al CJ Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean (...) în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene. Au fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic (...), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative și inserarea în cuprinsul proiectului (...) a cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației", se precizează în comunicatul DNA.

Conform aceleiași surse, înainte de publicarea anunțului privind atribuirea contractului, Mugur Bățăus a furnizat reprezentanților Tel Drum SA detalii cu privire la cerințele de calificare și ofertanții care și-au exprimat interesul să participe la licitația publică, informații nedestinate publicității. În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 701, Liviu Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, ar fi emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor.

"Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA. Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei (diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare", se arată în comunicat.

Procurorii mai susțin că în cursul anului 2009, în calitate de reprezentant al CJ Teleorman, Liviu Dragnea, ajutat de Mugur Bățăuș și Marin Predescu, care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor, a folosit la ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a peste 50 de kilometri din DJ 506 Cervenia — Vitănești — Băbăița, lucrare în valoare de peste 62 de milioane lei, dintre care suma de 6.930.138 euro proveneau din fonduri europene.

DNA mai arată că au fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic, documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii și ștampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative și prin inserarea unei condiții care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației. De asemenea, ar fi fost majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecința creșterii valorii contractului finanțat din bani publici obținut de Tel Drum.

"Înainte de predarea proiectului tehnic în vederea avizării de către Autoritatea de Management a finanțării, suspecții Bățăuș Mugur, Marin Predescu și un alt funcționar au permis accesul suspectului Neda Florea la informații ce nu erau destinate publicității, prin participarea acestuia la o prezentare a proiectului tehnic în cadrul CJ Teleorman iar ulterior, înainte de publicarea anunțului privind atribuirea contractului, Mugur Bățăuș a furnizat reprezentanților Tel Drum SA detalii cu privire la cerințele de calificare și ofertanții care și-au exprimat interesul să participe la licitație. În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor", se mei menționează în comunicat.

Anchetatorii estimează că prejudiciul cauzat bugetului public este în acest caz de 5.742.872 de lei, reprezentând diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat, suma constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare.

Procurorii mai susțin că Petre Pitiș, în calitate de reprezentant al Tel Drum, a simulat operațiuni de achiziție pe teritoriul național, purtătoare de TVA, pe care le-a înregistrat în documentele contabile utilizând firme de tip fantomă, astfel încât, în perioada 2010—2012, a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790 de lei reprezentând TVA aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților respective, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite, fără comisionul pentru intermediere, persoanelor care le-au virat inițial.

"Totodată, pe perioada de derulare a activității grupului infracțional organizat, membrii acestuia au beneficiat de informații nepublice din cadrul instituțiilor de la nivel local și central cum ar fi: note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale), corespondență între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanțate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanțare, documente solicitate de autoritățile judiciare de la instituțiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI)", se mai arată în comunicat.

Potrivit procurorilor, astfel de documente au fost identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la sediile persoanelor juridice de drept privat. În plus, din înscrisurile ridicate cu ocazia perchezițiilor rezultă că membrii grupului infracțional organizat propuneau și facilitau numirea în funcții publice a persoanelor cu care aveau relații apropiate, în acest sens fiind ridicate însemnări olografe în care fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administrației centrale și care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorința unor persoane publice de a pune în funcție o persoană apropiată.

Membrii grupului ar fi obținut din activitatea ilicită diverse beneficii personale, în funcție de atribuțiile și rolul pe care îl aveau. Astfel, funcționarii publici implicați și-au asigurat funcțiile de conducere în cadrul CJ Teleorman, iar Marian Fișcuci, Petre Pitiș, Neda Florea, Ion Florian și Neagoe Daniel au obținut contracte preferențiale prin intermediul societăților comerciale și beneficii patrimoniale directe, transferate fie sub formă de dividende și drepturi salariale, fie sub formă de bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, dar care figurează în patrimoniul societăților comerciale.

"Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție), a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA)", se mai precizează în comunicatul DNA.

AGERPRES