Curtea Constituțională a României a constatat obligația șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, de a se prezenta în fața Parlamentului - Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, se arată într-un comunicat al CCR.

CCR a discutat marți cererile privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public, parte a autorității judecătorești, pe de altă parte, cereri formulate de președintele Senatului și, respectiv, de președintele Camerei Deputaților.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. În soluționarea conflictului, Curtea a constatat obligația doamnei Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Parlamentului României — Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei", se precizează în comunicat.

Pe de altă parte, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public generat de refuzul procurorului general de a exercita acțiunea disciplinară împotriva procurorului șef al DNA pentru neprezentarea în fața Comisiei speciale de anchetă și de refuzul PÎCCJ de a transmite comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Sesizările au fost înaintate CCR pe 13 septembrie și au fost discutate de judecători în ședința din 26 septembrie, însă au amânat pentru 3 octombrie luarea unei decizii.

Șefii celor două Camere ale Parlamentului au precizat că decizia de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului procurorului-șef al DNA de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă a Parlamentului cu privire la alegerile prezidențiale din 2009, a refuzului procurorului general de a lua măsuri împotriva șefului DNA și de a înainta comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr. 213/P/2017 legat de acel scrutin, înregistrat pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ.

Potrivit sesizărilor, nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară, fiind vorba despre proceduri cu natură juridică diferită, care se pot exercita în paralel și nu se exclud una pe alta.

Printre persoanele care au fost citate la comisia parlamentară în mai multe rânduri s-a numărat și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, "care a refuzat să se prezinte, susținând, pe de o parte, că este o problemă personală, iar, pe de altă parte, că procurorii nu se pot prezenta în fața niciunui organ al statului, invocând, cu rea-credință, o falsă hotărâre a CSM", se precizează în sesizări.

"În același timp, procurorul general Augustin Lazăr nu numai că a refuzat să ia măsuri împotriva procurorului-șef al DNA, care a ignorat solicitările comisiei de anchetă, dar, după ce s-a comunicat de către Biroul de Informare și Relații Publice al Parchetului General de pe lângă ÎCCJ că dosarul a fost clasat, a refuzat să înainteze, la solicitarea comisiei, copii de pe actele aflate în dosarul de urmărire penală, așa cum rezultă din adresa nr. l792/ c/ 2017 din 14 iulie 2017. Comisia de anchetă a insistat prin mai multe adrese ca procurorul general să înainteze copii de pe dosar, să ia măsuri pentru a determina procurorul-șef al DNA să se prezinte la comisie și să răspundă la întrebarea 'dacă în seara alegerilor a fost sau nu în casa lui Gabriel Oprea'", au menționat președinții celor două Camere ale Parlamentului în sesizare.

Refuzul procurorului general, ca și refuzul procurorului-șef al DNA împiedică realizarea funcției de control parlamentar, respectiv îndeplinirea în acest cadru a obiectivelor anchetei parlamentare, încălcând principiul colaborării loiale dintre autoritățile publice, consideră Dragnea și Tăriceanu.

"Neprezentarea unui judecător sau procuror la audierile organizate în comisiile de anchetă, audieri care nu privesc activitatea jurisdicțională și refuzul de a se înainta acte întocmite într-un dosar de urmărire penală clasat încalcă autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, și împiedică desfășurarea activității Parlamentului însuși. În același timp, se încalcă principiul loialității care ar trebui să existe între instituțiile și autoritățile într-un stat democratic", se mai arată în sesizare.

AGERPRES