Curtea Constituțională a României va discuta pe 27 februarie cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, privind conflictul între puteri, au precizat pentru AGERPRES oficiali ai CCR.

În 8 februarie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a decis sesizarea Curții Constituționale în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție.

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că părțile au termen să transmită punctele de vedere până pe 16 februarie în legătură cu cererea lui Tăriceanu de constatare a unui conflict între puterile statului ca urmare a anchetei procurorilor DNA pe elaborarea proiectului de OUG de modificare a Codurilor penale.

Potrivit unui comunicat transmis de Senat la acea dată, conflictul juridic de natură constituțională pe care Tăriceanu îl aduce în atenția CCR a fost "generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanțelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanță de urgență referitor la modificarea și completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituționale".

Călin Popescu-Tăriceanu consideră că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, "reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR".

"OUG nr. 13/2017 abordează o temă de politică penală a statului român, or măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului", se menționează în sesizarea trimisă CCR.

În finalul sesizării, președintele Senatului solicită ca prin decizia pe care Curtea o va pronunța să se deblocheze conflictul, "statuând faptul că, pe viitor, organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării actelor normative".

AGERPRES