Francezii votează duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale, un scrutin cu un rezultat extrem de imprevizibil, pentru care au fost mobilizate forțe de securitate sporite după noul atentat de la Paris. Dintre cei 11 candidați, patru sunt cotați cu șanse să ajungă în turul al doilea de la 7 mai: Marine Le Pen (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron (En marche!, centru) și Jean-Luc Mélenchon (La France insoumise, stânga radicală).

UPDATE ORA 18:24 Alegeri prezidențiale în Franța: Rata de participare la orele 15:00 GMT era de 69,42%, în scădere față de 2012 (oficial)
Cu trei ore înainte de închiderea secțiilor de votare, rata de participare în primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța atingea 69,42% duminică la orele 18:00 GMT, potrivit Ministerului de Interne francez, fiind în ușoară scădere în raport cu primul tur al alegerilor din 2012 (70,59%), dar una dintre cele mai bune din ultimii 40 de ani, informează AFP.

Francezii sunt chemați duminica aceasta la urne, pentru a alege dintre cei 11 candidați înscriși, în cadrul unui scrutin pe cât de imprevizibil, pe atât de crucial pentru viitorul Uniunii Europene.

Rata de absenteism din primul tur ar urma să se situeze între 19 și 22 la sută, potrivit estimărilor mai multor institute. Gradul de mobilizare a celor 47 de milioane de alegători francezi constituie una dintre cheile scrutinului, în timp ce un francez din patru se declara încă indecis înainte de primul tur.

UPDATE ORA 18:07 Alegeri prezidențiale în Franța: Emmanuel Macron și Marine Le Pen, pe primele locuri în exit-poll-uri (post radio-TV belgian)

UPDATE ORA 15.56 Alegeri prezidențiale în Franța: Din Washington până la Londra, francezii din străinătate s-au prezentat în masă la vot
UPDATE ORA 14.56 Alegeri prezidențiale în Franța: Hollande îi îndeamnă pe francezi "să arate că democrația este mai puternică"
UPDATE ORA 13.15 Alegeri prezidențiale în Franța: Prezența la urme, comparabilă până la prânz cu cea din 2012

Ministerul de Interne francez a anunțat că prezența la urne până la ora locală 12.00 la primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică este de 28,54%, transmit AFP și Reuters.

Procentul este foarte apropiat de cel de la alegerile din 2012 pentru aceeași oră, 28,29%.

Pentru aceeași oră, la scrutinul prezidențial din 2007 prezența la urne era de 31,21%, iar în 2002 — de 21,40%.

UPDATE ORA 9.13 Alegeri prezidențiale în Franța: S-au deschis urnele

Francezii au început duminică să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, un scrutin cu un rezultat extrem de imprevizibil, pentru care au fost mobilizate forțe de securitate sporite după noul atentat de la Paris, relatează AFP.

Dintre cei 11 candidați, patru sunt cotați cu șanse să ajungă în turul al doilea de la 7 mai: Marine Le Pen (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron (En marche!, centru) și Jean-Luc Mélenchon (La France insoumise, stânga radicală).

Aproape 47 de milioane de alegători sunt chemați să voteze la cele două tururi de scrutin, pentru a-l alege pe succesorul socialistului Francois Hollande.

Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată.

El trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare.

ORA 6.00 Prezidențiale în Franța: Aproape 47 de milioane de francezi, chemați la vot, în primul tur al unui scrutin cu rezultat incert

Aproape 47 de milioane de alegători sunt chemați să voteze în primul tur, la 23 aprilie, și în al doilea tur, la 7 mai, la scrutinul prezidențial din Franța, pentru a-l alege pe succesorul socialistului Francois Hollande, transmite AFP.

Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare.

Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetățenilor de a-și manifesta nemulțumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franța. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule și anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secții de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate.
Alegătorii vor avea de ales între 11 candidați, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent, din 2012, dar cu cinci mai puțini decât în 2002, an-record în materie de candidaturi.

Cei patru favoriți ai scrutinului — Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Mélenchon, 65 de ani (La France insoumise, stânga radicală) — s-au distanțat în sondaje de socialistul Benoît Hamon, 49 de ani. Ceilalți șase candidați sunt suveraniștii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, și François Asselineau, 59 de ani, troțkiștii Nathalie Arthaud, 47 de ani, și Philippe Poutou, 50 de ani, și deputatul și fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.

Pe listele electorale sunt înscriși 46,97 milioane de alegători, dintre care 1,3 milioane sunt stabiliți în afara granițelor Franței. Cele 66.546 de secții de vot din Franța se vor deschide la ora locală 08:00 (06H00 GMT) și se vor închide la ora locală 19:00 (17:00 GMT), o oră mai târziu față de precedentele alegeri prezidențiale. În unele orașe mari, secțiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (18:00 GMT). Votul se va desfășura sâmbătă în Antilele Franceze, în Guyana (America de Sud), în Saint-Pierre și Miquelon (arhipelagul francez din America de Nord) și în Polinezia franceză (Pacificul de Sud).

Pentru asigurarea măsurilor de securitate au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști și jandarmi, sprijiniți de 7.000 de militari din cadrul operațiunii Sentinelle (desfășurați în permanență pe teritoriul național după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici când un scrutin prezidențial se desfășoară într-un regim de stare de urgență, instaurat după atentatele din 13 noiembrie 2015.

Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepția datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00 (18:00 GMT), pentru a evita influențarea alegătorilor. Închiderea mai târzie a secțiilor de vot în anumite orașe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziție o oră în minus pentru a-și pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor și numărarea voturilor.

Dacă scorurile înregistrate de candidați sunt strânse, imaginea mult-așteptată a celor doi finaliști calificați în turul doi, care apare în mod tradițional pe ecranele televizoarelor la ora locală 20:00 (18:00 GMT), nu mai este garantată. Estimările vor fi actualizate cu regularitate pe parcursul serii electorale pe măsură ce se centralizează rezultatele.

Al doilea tur îi va opune la 7 mai pe cei doi candidați sosiți în frunte în primul tur de scrutin. Niciun candidat nu a fost ales în primul tur în timpul celei de-a V-a Republici. Învestirea celui de-al optulea președinte al celei de-a V-a Republici va avea loc la 14 mai, dată la care expiră mandatul socialistului François Hollande.

AGERPRES