UPDATE ORA 11.29 Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat joi că a primit date de la modulul Schiaparelli, trimis să caute semne de viață pe Marte în cadrul unei misiuni comune europene și ruse.

Responsabilii misiunii ruso-europene ExoMars 2016 au reușit miercuri să plaseze sonda ruso-europeană TGO (Trace Gas Orbiter) pe orbita planetei Marte, iar modulul Schiaparelli ''a atins solul'' marțian, dar nu a transmis nicio informație de atunci, a informat France Presse în noaptea de miercuri spre joi. ''Modulul a atins solul, acest lucru este sigur'', a declarat pentru agenția franceză de presă Thierry Blancquaert, responsabil pentru Schiaparelli, la Agenția Spațială Europeană (ESA), după ce a studiat o serie de date. Îngrijorarea cu privire la Schiaparelli era vizibilă pe fețele cercetătorilor de la Centrul european pentru operațiuni spațiale (ESOC) din Darmstadt (Germania), pe măsură ce orele treceau, scrie AFP.

Asolizarea lui Schiaparelli reprezintă modalitatea de a testa tehnologia necesară pentru trimiterea unui alt rover pe Marte, ExoMars, care își va începe misiunea de căutare a eventualelor urme de viață în 2021 (lansarea va avea loc în 2020 în cea de-a doua fază a programului ExoMars). Schiaparelli este dotat cu baterii ce nu pot fi reîncărcate și va funcționa timp de cel mult 8 zile la suprafața lui Marte, conform ESA.

Programul ExoMars de studiere a Planetei Roșii este coordonat de ESA, iar Roskosmos este principalul partener implicat în acest program.
ORA 6.41 Modulul Schiaparelli ''a atins solul'' planetei roșii, dar nu transmite nicio informație

Responsabilii misiunii ruso-europene ExoMars 2016 au reușit miercuri să plaseze sonda ruso-europeană TGO (Trace Gas Orbiter) pe orbita planetei Marte, iar modulul Schiaparelli ''a atins solul'' marțian, dar nu a transmis nicio informație de atunci, informează France Presse în noaptea de miercuri spre joi.

''Modulul a atins solul, acest lucru este sigur'', a declarat pentru agenția franceză de presă Thierry Blancquaert, responsabil pentru Schiaparelli, la Agenția Spațială Europeană (ESA), după ce a studiat o serie de date.

Potrivit acestuia, nu se știe deocamdată dacă modulul a asolizat în condiții bune sau a existat o piatră prost plasată sau un crater, sau pur și simplu are o problemă cu emițătorul radio.

Îngrijorarea cu privire la Schiaparelli era vizibilă pe fețele cercetătorilor de la Centrul european pentru operațiuni spațiale (ESOC) din Darmstadt (Germania), pe măsură ce orele treceau, scrie AFP.

"Este clar că semnele nu sunt bune, dar avem nevoie de mai multe informații", a spus câteva ore mai devreme Paolo Ferri, șeful Diviziei operațiuni a ESA. Pot exista multe, multe motive pentru tăcerea lui, a spus el. "Vom ști mâine dimineață ce s-a întâmplat cu el, a adăugat Ferri.

ESA a planificat o conferință de presă pe această temă joi la ora 08:00 GMT.

Asolizarea lui Schiaparelli reprezintă modalitatea de a testa tehnologia necesară pentru trimiterea unui alt rover pe Marte, ExoMars, care își va începe misiunea de căutare a eventualelor urme de viață în 2021 (lansarea va avea loc în 2020 în cea de-a doua fază a programului ExoMars). Schiaparelli este dotat cu baterii ce nu pot fi reîncărcate și va funcționa timp de cel mult 8 zile la suprafața lui Marte, conform ESA.

Programul ExoMars de studiere a Planetei Roșii este coordonat de ESA, iar Roskosmos este principalul partener implicat în acest program.

AGERPRES