Universitatea din București propune eliminarea exceptării demnitarilor de la examinarea plagiatului de către comisiile de etică
Universitatea din București propune eliminarea exceptării demnitarilor de la examinarea malpraxisului academic de către comisiile de etică universitare și îmbunătățirea cadrului legislativ în ceea ce privește validarea lucrărilor cu caracter științific realizate în regim de detenție. Propunerile vor fi avansate Ministerului Educației și Cercetării Științifice de către Universitatea din București.
"Ce ne-a determinat în primul rând să facem noi comisia de Etică și în special Universitatea din București aceste propuneri este faptul că observăm că viața publică românească în care mediul academic, evident că are partea sa, este tot mai supusă în ultima perioadă unor presiuni , unor malformări care afectează credibilitatea Universității în ansamblu, vulnerabilizează categorii profesionale și pun sub semnul întrebării chestiuni precum 'de ce demnitarii sunt exceptați de la analiza, în cazul plagiatului, de către Comisiile universitare de etică'. De ce ei sunt scoși în afara cadrului universitar, adică acel cadru care le-a favorizat și certificat titlul de doctor în domeniul respectiv sau de ce e posibil ca o persoană aflată în detenție pentru că publică o lucrare științifică să primească o reducere a pedepsei cu 30 de zile", a afirmat joi președintele Comisiei de etică a Universității, Marian Popescu, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, se pune întrebarea pe ce temei legal a fost stabilit faptul că numai Consiliul Național de Etică (CNE), care este un consiliu consultativ al Ministerului Educației, are dreptul să se ocupe de demnitari atunci când există suspiciuni de plagiat, adăugând că trebuie modificat cadrul legislativ al CNE.
Marian Popescu a precizat că propunerea Universității din București este eliminarea paragrafului din Ordonanța 28/2011 care exceptează pe demnitari de la examinarea de către comisiile de etică.
Rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, a susținut că intenția Universității este să transmită Parlamentului această propunere care ar putea fi însușită de către un parlamentar pentru a face o ințiativă parlamentară.
Vicepreședintele comisiei de etică Dumitru Sandu a explicat că "s-au creat o serie întreagă de practici care sunt extrem de contraproductive pentru mediul intelectual".
"Deciziile în legătură cu plagiatul sau posibilul plagiat al persoanei în cauză se iau absolut impredictibil. Cazul Oprea celeritate în câteva zile, cazul Olguța Vasilescu au trecut de mult cele 90 de zile care trebuiau avute în vedere pentru luarea deciziei, comunicarea deciziei. (...) Ne interesează schimbarea unei situații juridice care este contra productivă. (...) E de neînțeles cum e posibil să îți vină în față o teză de doctorat din care copy-paste paragrafe multe, pagini multe sunt luate din propriile lucrări ale conducătorului și conducătorul spune foarte bine pe decizia la admiterea doctorală. (...) Trebuie renunțat la articolul de lege privind privilegierea demnitarilor în materie de judecare a lucrărilor de doctorat. Nu facem această chestiune, devin modele, devin modele negative nu mai poate nimeni să controleze lucrurile", a punctat Dumitru Sandu.
O altă propunere vizează lucrările cu caracter științific realizate în regim de detenție, Astfel, propunerea Universității din București este ca certificarea caracterului științific al unei lucrări publicate în regim de detenție să fie realizată prin solicitarea de către ANP a mediului academic, iar facultatea desemnează o comisie științifică formată din trei membri cu expertiză, cu în domeniul de referință al lucrării.
În prezent caracterul științific al lucrării este considerat realizat prin îndeplinirea a două condiții. Prima condiție este recomandarea unui cadrul didactic, de regulă profesor universitar, ales de către deținut și propus conducerii penitenciarului. Acesta va scrie o recomandare în care girează caracterul științific al lucrării respective. Cea de a doua condiție se referă la publicarea lucrării de către o editură acreditată Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS).
Examinarea îndeplinirii acestor două condiții precum și decizia reducerii pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare astfel de lucrare aparțin comisiei penitenciarului formată din cinci membri, niciunul competent în a stabili caracterul științific al unei lucrări, în opinia reprezentanților Universității. AGERPRES
