Comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat marţi că este necesar să se prelungească "cel puţin" până la sfârşitul lunii octombrie restricţiile impuse de cinci state UE la importul de cereale ucrainene, în pofida opoziţiei Kievului şi a rezistenţei unei părţi din statele membre.

Foto Shutterstock

În contextul în care ridicarea taxelor vamale în mai 2022 a impulsionat afluxul de produse agricole ucrainene în UE, mai multe ţări (Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria) au interzis unilateral importul de cereale din Ucraina, confruntate fiind cu saturarea silozurilor de pe teritoriul lor şi cu prăbuşirea preţurilor locale.

Gardian al politicii comerciale a UE, Comisia Europeană a încheiat la sfârşitul lunii aprilie un acord cu aceste patru state şi cu România care prevede până pe 5 iunie "măsuri de salvgardare" care să le permită să blocheze comercializarea pe teritoriul lor a importului de grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, cu condiţia să nu împiedice tranzitul lor către alte ţări.

"Este necesar să se prelungească (aceste restricţii) cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie şi, în mod ideal, până la sfârşitul anului, după recolte, altfel vom avea o problemă uriaşă", a declarat Wojciechowski la încheierea unei reuniuni a miniştrilor din statele membre UE. Comisia nu şi-a adoptat poziţia, a precizat el, relatează Agerpres.

"Problema este că acum există mai multe cereale în rezervele statelor riverane decât în Ucraina. Trebuie să extindem restricţiile temporare la import pentru a îmbunătăţi situaţia", a adăugat el, solicitând mai multe mijloace logistice pentru a reduce stocurile de cereale.

Aceste restricţii au fost denunţate de ministrul ucrainean al Agriculturii Mykola Solsky, prezent marţi la Bruxelles: "Credem că extinderea lor nu este calea potrivită, ne opunem", a indicat el, crezând că aceasta ar favoriza Moscova.

Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski criticase anterior "măsuri protecţioniste severe, chiar crude".

Restricţiile sunt contestate de 12 state UE, printre care Franţa şi Germania, care şi-au exprimat "îngrijorările serioase" la mijlocul lunii mai cu privire la acest "tratament diferenţial în cadrul pieţei interne" şi au cerut "discuţii suplimentare" cu privire la ajutorul de 100 de milioane euro propus de Bruxelles pentru fermierii din cele cinci ţări afectate.

"Sper să fi convins statele membre că (acest ajutor) este corect şi criteriile alese sunt corecte, sper că nu mai există obstacole în calea votării acestui ajutor şi că acesta va fi transferat cât mai repede posibil fermierilor", a spus Janusz Wojciechowski.