S-a întors roata pe relaţia dintre România şi Ungaria. Vecinii noştri se plâng că i-am întrecut, după ce mult timp, după căderea Comunismului, Ungaria era ţara mult mai bine dezvoltată din punct de vedere economic.
Semnalul de alarmă a fost tras chiar de un reputat economist de la Budapesta, fost guvernator al Băncii Naţionale a Ungariei.
Akos Peter Bod, în prezent de profesor de economie la Universitatea Corvinus din Budapesta, spune că schimbarea din clasament nu este surprinzătoare. Românii sunt cu mult în faţa ungurilor când vine vorba de consum şi stăm mai bine decât vecinii de la vest şi la capitolul PIB pe cap de locuitor, încă din 2023, subliniază profesorul.
„România a întrecut Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum. (…)
(Faptul) că România ne întrece nu este surprinzător”, a precizat Akos Peter Bod, potrivit Portfolio.hu .
România a aderat la UE după Ungaria şi totuşi a reuşit să recupereze diferenţa
El subliniază că situaţia României „este cu siguranţă diferită” de cea a Poloniei, care s-a ridicat de la un nivel scăzut şi a prins Ungaria din urmă
Mai mult, economia ungară este întrecută de cei mai mulţi dintre vechii membri ai UE, dar şi de către ţările care au aderat în acelaşi timp cu Ungaria. Este vorba aici despre Cehia, Slovenia şi Estonia.
România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană într-un moment mai târziu. Deși Bulgaria este situată mai departe geografic, România reprezintă un punct de referință important. Cei care urmăresc știrile ar trebui să nu fie surprinși de faptul că România ne depășește, deoarece încă din anul trecut cursa era strânsă, subliniază Akos Peter Bod.
În Ungaria, consumul din gospodării și investițiile au primit un impuls semnificativ datorită politicilor adoptate, însă în același timp a apărut și recesiunea. PIB -ul Ungariei a înregistrat o scădere cu 1%, în timp ce economia României a înregistrat o creștere de peste 2%.
Unele date nu pot fi uşor comparate între ţări, subliniază fostul guvernator al Băncii Naţionale a Ungariei. În cazul altor date însă, diferenţă nu mai poate fi pusă pe seama unor erori.
„Ceea ce ungurii aud despre situaţia din România şi ceea ce citesc pe internet despre Ţinutul Secuiesc nu se împacă cu datele despre PIB. În astfel de cazuri, cifrele pot fi puse la îndoială.
Nu este uşor de comparat performanţa economică a diferitelor state deoarece sunt multe variabile”, scrie profesorul în analiza sa.
Totuși, atunci când comparăm consumul din gospodării între România și Ungaria, diferența este atât de semnificativă încât nu mai poate fi atribuită unor erori.
Putem analiza și salariile și productivitatea, dar concluzia rămâne aceeași. Economistul ungar remarcă că avantajul semnificativ al Ungariei față de România în ceea ce privește dezvoltarea calitativă nu mai este relevant.
Hărţile României şi Ungariei / SURSA FOTO: Dreamstime Mediul de afaceri din România nu depinde de un singur sector sau două, aşa cum se întâmplă la unguri sau slovaci
Ungaria continuă să fie lider regional în ceea ce privește contribuția companiilor străine la PIB, cu o pondere de 50%. În Slovacia, această cotă este de 48%, în România de 44%, în Cehia de 43%, iar în Polonia de 37%. Cu toate acestea, Ungaria a pornit cu un avans mai mare, în timp ce economia României a cunoscut o internaționalizare rapidă și a atras investiții semnificative în tehnologie și capital.
Economistul ungar vorbeşte şi despre structura economiei româneşti, care este mai diversificată decât cea a Ungariei.
„ Mediul de afaceri nu este atât de dependent de un sector sau două cum este cel din Ungaria sau din Slovacia”, afirmă Akos Peter Bod.
Ungaria se confruntă cu o încetinire sau chiar stagnare a dezvoltării regionale. De cealaltă parte a graniţei, în România se observă o creștere economică tot mai accentuată în unele orașe importante, situate la distanță considerabilă de capitală, cum ar fi Cluj, Timișoara, Iași și Constanța, Oradea.
Toate aceste orașe reprezintă centre de afaceri dinamice și autonome, care controlează piețe importante. În România, statul centralizează aproximativ 33% din PIB, în timp ce în Ungaria, proporția veniturilor bugetare este cu 10 puncte procentuale mai mare.
Cheltuielile de stat sunt, de asemenea, semnificativ mai mari, ceea ce poate crește riscul ineficienței și corupției. Intervenția statului în economie a devenit mult mai extinsă în ultimii zece ani în Ungaria decât în orice altă țară din Uniunea Europeană, se mai arată în analiza profesorului ungar.
