Ungaria a depășit România la rezerva de aur, pentru prima oară în istoria modernă
Banca Naţională a Ungariei a achiziţionat 14,5 tone de aur la finalul lunii septembrie a acestui an, fiind pentru prima oară în istoria modernă când statul vecin deţine mai multe rezerve de aur decât România.
Astfel, Ungaria a intrat în rândul multor bănci centrale care şi-au mărit rezervele de aur în ultimii trei ani, pe listă aflându-se şi Polonia, Turcia, Serbia, dar şi ţări precum China, India sau Singapore, relevă o analiză realizată de Tavex România, preluată de Agerpres.
Conform datelor Băncii Naţionale a României, deţinerile oficiale de aur ale ţării noastre sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deţinute în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce priveşte rezervele internaţionale de aur şi pe locul al şaselea în regiunea Europei de Est.
„Scopul principal în deţinerea aurului este că acesta permite menţinerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în acelaşi timp şi un instrument de independenţă faţă de infrastructura pieţelor financiare globale”, spun experţii Tavex.
Dacă raportăm valoarea aurului deţinut la totalul rezervelor internaţionale, metalul galben are o pondere de 12% în rezerva internaţională a României. De la introducerea noului leu românesc, în 2005, această valoare a fluctuat constant, între 6,24% şi 14,14%. În pofida acestui interval, deţinerile efective de aur s-au modificat prea puţin în termeni cantitativi. Fluctuaţiile sunt cauzate atât de schimbarea preţului internaţional al aurului, cât şi de schimbarea celorlalte active deţinute (precum titlurile de stat). Cum doar anul acesta preţul aurului a crescut cu 25%, este de înţeles că a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor, conform sursei citate.
„Recomandările Fondului Monetar Internaţional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaţionale ale unei ţări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croaţia, ţări care nu deţin aur deloc) şi 75% (ţări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA şi Germania). Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menţinut de Banca Naţională a României. Totuşi, într-o lume în care datoriile publice şi private cresc constant - datoria globală raportată la produsul total global este de 333% - şi cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10 - 12% din aur este suficient pentru a acoperi creanţele diverselor părţi asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligaţiuni corporative, depozite bancare etc.)”, a afirmat Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, citat în analiză.
BNR nu a considerat necesară extinderea deţinerilor de aur, ultima achiziţie având loc în anul 2002, scopul declarat al BNR fiind să menţină stabil cursul de schimb dintre leu şi euro, care nu este sinonim cu întărirea valorii leului românesc. Cel mai des întâlnite motivaţii din spatele deţinerii de rezerve internaţionale de către băncile centrale sunt: asigurarea unui fond în caz de situaţii de urgenţă, utilizarea activelor în ceea ce priveşte implementarea politicii monetare, dar şi folosirea acestor rezerve ca ancoră pentru valoarea monedei emise de banca centrală.
