Un vaccin împotriva bolii Alzheimer ar putea fi testat în curând, anunţă cercetători
Un vaccin împotriva bolii Alzheimer ar putea fi testat în curând pe pacienţi după ce o echipă de cercetători a reuşit să prevină acumularea în creier de proteine toxice care au legătură cu apariţia bolii, informează RTE.
Experimente efectuate pe şoareci au arătat că vaccinul ADN, injectat în piele, ar putea întârzia debutul bolii Alzheimer fără efecte secundare grave.
Constatările cercetării, apărute în revista Alzheimer's Research And Therapy, ar putea deschide calea pentru teste clinice cu oameni, au afirmat cercetătorii implicaţi în studiu.
Cercetătorii consideră că două tipuri de proteină toxică joacă un rol-cheie în apariţia bolii Alzheimer - beta-amiloid şi tau.
Beta-amiloidul se acumulează în creier şi acest aspect este o caracteristică a bolii identificată în examinările post-mortem ale unor pacienţi. Tau este o proteină care produce "aglomerări" distructive în celulele nervoase. Unele cercetări sugerează că cele două sunt legate, beta-amiloid favorizând formarea de ''aglomerări'' cauzate de proteina tau.
Noul vaccin conţine ADN care codifică un segment al blocului de construcţie al proteinei beta-amiloid.
În cadrul cercetării, vaccinul a declanşat un răspuns imun care nu numai că a condus la o reducere cu 40% a formării beta-amiloidului, dar şi la reducerea formării proteinei tau cu 50%.
Cercetarea a fost efectuată pe şoareci care au fost programaţi genetic să dezvolte un echivalent la rozătoare al bolii Alzheimer.
"Acest studiu reprezintă rezultatul unui deceniu de cercetare care a demonstrat în repetate rânduri că acest vaccin poate identifica în mod eficient şi sigur în modele animale ceea ce credem că poate provoca boala Alzheimer'', a afirmat şeful echipei de cercetători, doctorul Roger Rosenberg, director al Centrului pentru Alzheimer, de la Universitatea din Texas.
''Cred că ne apropiem de testarea acestei terapii la oameni'', a subliniat el.
Un obstacol major în dezvoltarea vaccinurilor eficiente împotriva Alzheimer a fost găsirea unor modalităţi sigure de a le introduce în organism.
Un vaccin experimental anterior, dezvoltat la începutul anilor 2000, a cauzat apariţia unor tumori pe creier la unii pacienţi atunci când a fost testat pe oameni.
Noul vaccin este injectat în piele în loc de muşchi, ceea ce duce la un alt tip de răspuns imunitar.
Dacă efectele observate la şoareci se vor repeta şi la om, acest vaccin ar avea o "valoare terapeutică majoră", au spus cercetătorii.
"Dacă debutul bolii ar putea fi amânat chiar şi cu cinci ani, aceasta ar însemna enorm pentru pacienţi şi familiile lor'', a afirmat de asemenea co-autorul studiului, doctorul Doris Lambracht-Washington, un alt membru al echipei de la Universitatea din Texas.
''Numărul cazurilor de demenţă ar putea scădea la jumătate'', a apreciat el.
Un număr de medicamente care vizează depozitele cerebrale de proteine amiloid şi tau sunt în curs de dezvoltare sau sunt testate clinic.
Dar un vaccin eficient ar fi o strategie mai bună, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Texas. Ar fi mai accesibil şi mai puţin costisitor.
La începutul acestui an, aceeaşi echipă de cercetători a descoperit punctul exact în care o moleculă tau devine dăunatoare dar nu a format încă ''aglomerări'' în creier.
Oamenii de ştiinţă lucrează, de asemenea, la un test al lichidului spinal care poate detecta o proteină tau anormală înainte de apariţia simptomelor bolii.
Un astfel de test ar putea identifica persoanele care nu prezintă încă simptome, dar care au niveluri ridicate de tau şi amiloid în creier. Pacienţii identificaţi prin acest test ar putea fi atunci candidaţi pentru tratamentul cu vaccin.
"Cu cât aştepţi mai mult, cu atât va avea mai puţine efecte. Odată ce acele plăci şi ramificaţii s-au format, s-ar putea să fie prea târziu'', a explicat doctorul Rosenberg. AGERPRES
