Un templu păgân, vechi de 1200 de ani şi dedicat lui Thor şi lui Odin, descoperit în Norvegia
Un templu păgân vechi de 1.200 de ani, dedicat zeilor nordici Thor şi Odin, a fost descoperit în Norvegia, reprezentând o relicvă rară din perioada vikingă, construit cu câteva secole înainte ca religia creştină să devină dominantă şi în acest spaţiu, transmite joi Live Science.
Arheologii susţin că marele templu construit din lemn - ce măsura aproximativ 14 metri lungime, 8 metri lăţime şi până la 12 metri înălţime - datează de la sfârşitul secolului XVIII şi era folosit pentru a le aduce sacrificii zeilor în special în perioadele solstiţiilor de vară şi de iarnă.
Vechea cultură scandinavă avea să ajungă să fie temută un secol mai târziu, după ce bande de piraţi şi războinici nordici, denumiţi vikingi, au început raiduri pentru jefuirea şi colonizarea unor părţi din Europa dar şi Islanda, Groenlanda şi chiar Canada.
Acesta este primul templu viking descoperit în Norvegia, conform arheologului Soren Diinhoff, de la Muzeul Universităţii din Bergen.
"Este pentru prima oară când descoperim una dintre aceste clădiri extraordinar de frumoase şi foarte speciale. Le cunoaştem din Suedia şi le cunoaştem din Danemarca... Această descoperire arată că au existat şi în Norvegia", a susţinut el.
Nordicii au început să construiască astfel de mari "case ale zeilor", cum le numeau, în secolul VI. Casele zeilor erau mult mai complexe decât structurile anterioare folosite pentru divinaţie şi sacrificii, iar înainte de construcţia lor, multe dintre sacrificiile şi slujbele închinate zeilor nordici se desfăşurau sub cerul liber.
Aceste case ale zeilor "reprezintă o mai puternică expresie a credinţei decât celelalte locuri de cult mai mici. Ele sunt legate probabil de o anumită clasă socială din rândul nordicilor, care le-au construit pentru a-şi demonstra puterea şi din motive ideologice", conform lui Soren Diinhoff.
Arheologii au descoperit fundaţiile acestui templu (construcţia fiind din lemn nu s-a păstrat) luna trecută la Ose, un sat aflat pe malul mării în apropiere de oraşul Orsta, în vestul Norvegiei, în timpul lucrărilor pentru construcţia unor case.
Excavările din regiune au dus la identificarea unor urme ale unor aşezări agricole timpurii, datând de acum 2.500 până la 2.000 de ani, printre care şi rămăşiţele a două case lungi - fiecare dintre ele fiind în centrul unor mici ferme, conform lui Diinhoff.
Însă rămăşiţele casei zeilor de la Ose provin dintr-o perioadă ulterioară, când regiunea era dominată de un grup de familii bogate - o separare socială ce a început să se manifeste în societăţile nordice în urma interacţiunilor cu alte societăţi stratificate social, cum erau Imperiul Roman şi triburile germanice din nordul Europei.
"Atunci când noua societate stratificată s-a instalat în comunităţile nordice, în perioada Epocii Romane a Fierului, familiile liderilor comunităţilor nordice au preluat şi controlul asupra cultului religios", a adăugat el.
Religia nordică a devenit mai ideologizată şi mai organizată, iar casele zeilor de felul celei descoperite la Ose erau copiate după biserici creştine pe care vikingii le-au întâlnit în expediţiile lor spre sud. Drept rezultat, templele nordicilor aveau un turn instalat deasupra acoperişului înclinat - o copie a turlelor bisericilor creştine.
Deşi structura din lemn a clădirii s-a pierdut de mult, fundaţia s-a păstrat iar forma ei este distinctă pentru casele zeilor cu turnuri centrale. Destinaţia acestui sit este dezvăluită şi de numărul mare de gropi pentru gătit, care funcţionau ca nişte cuptoare şi în care era pregătită hrana pentru ospeţe şi ofrande. De asemenea, în sit au fost descoperite numeroase oase de animale ce au fost oferite ca sacrificii pentru zei.
O mare piatră falică albă a fost descoperită în apropierea acestui sit în urmă cu câţiva ani şi era probabil folosită în ritualuri legate de fertilitate, conform lui Diinhoff.
Ceremoniile se desfăşurau în interiorul casei zeilor cu ocazia sărbătorilor importante, aşa cum erau solstiţiile de vară şi iarnă (cea mai lungă zi şi respectiv noapte a anului). Carne, mied (băutură alcoolică obţinută din miere) şi bere, precum şi metale preţioase precum aurul şi argintul erau oferite unor figurine sculptate din lemn ce-i reprezentau pe principalii zei nordici: Odin, zeul războiului, Thor, zeul furtunii, sau Freyr, zeiţa fertilităţii. De la aceşti zei nordici provin denumirile zilelor miercuri, joi şi vineri în limba engleză - Wednesday, Thursday şi Friday.
Vikingii aveau indiscutabil o latură practică, iar cum zeii nu puteau să se bucure în mod direct de jertfele primite, comunitatea consuma mâncarea şi băutura aduse drept jertfă. "Mâncau mult, beau şi mai mult şi ştiau să se simtă bine. Cred că se distrau de minune cu ocazia unor astfel de sărbători", conform lui Diinhoff.
Vechea religie nordică dispare brusc din istorie odată cu secolul XI, când regii vikingi au impus religia creştină şi au ars templele păgâne. Deocamdată nu este clar dacă şi acest templu descoperit la Ose a avut aceeaşi soartă, a adăugat Diinhoff. AGERPRES
