Politicile administraţiei lui Donald Trump în domeniul sănătăţii sunt responsabile de ''461.000 de decese nenecesare'' în SUA înainte de pandemie şi de alte zeci de mii de morţi în actuala criză sanitară, pentru că nu a acţionat în mod eficient împotriva COVID-19 şi a poluării aerului, potrivit unui studiu publicat de revista ştiinţifică The Lancet, relatează EFE joi.

Raportul prezentat de 33 de cercetători participanţi la studiu cere distanţarea "imediată" de politicile sanitare ale fostului preşedinte Trump, admiţând totuşi că el a moştenit decenii de politici greşite pe care administraţia sa le-a agravat.

Studiul publicat de The Lancet cere inversarea politicilor care au făcut ca sănătatea populaţiei americane să se agraveze, în timp ce în restul lumii s-a ameliorat şi asigură că, "o cale care să ne îndepărteze de politicile de furie şi disperare ale lui Trump nu poate trece prin politicile trecutului".

Concluziile, pe care cercetătorii le consideră "devastatoare", au fost publicate ca parte a rezultatelor Lancet Commission on pollution and health, înfiinţată în 2017, şi includ şase recomandări ca răspuns la pandemie bazate pe ştiinţă şi crearea unui sistem de sănătate publică similar celui pe care îl are Canada sau ţările europene.

Comisia cere totodată un amplu pact fiscal şi bugetar pentru finanţarea sănătăţii, combaterii schimbărilor climatice şi ameliorării drepturilor civile şi educaţiei.

Raportul estimează că în 2018 s-ar fi putut evita 461.000 de decese prin politici sanitare diferite, iar 40 % dintre cele peste 341.000 de decese din anul 2020 provocate de COVID-19 (mai multe decât în orice altă ţară) ar fi putut fi astfel evitate.

Potrivit estimărilor, eliminarea politicilor laxe în domeniul mediului promovate de Trump ar fi evitat 22.000 de decese în 2019.

Cercetătorii consideră că preşedinţia republicanului Ronald Reagan a fost cea care a lansat în anii 80 ai secolului trecut o serie de măsuri care să diminueze rolul sectorului public, acordând beneficii fiscale marilor averi şi companii, care au făcut în cele din urmă ca speranţa de viaţă în SUA să scadă comparativ cu media din alte ţări dezvoltate.

Dificultăţile pentru a accede la un sistem de sănătate cu o amplă componentă privată şi preţuri exorbitante comparativ cu alte ţări bogate a făcut ca speranţa de viaţă, care este în jur de 78 de ani, să scadă în SUA, în timp ce în restul lunii a crescut peste această vârstă.

Raportul este de părere că finanţarea deficitară a agenţiilor sanitare din întreaga ţară a determinat concedierea a 50.000 de angajaţi din personalul sanitar în timpul preşedinţiei lui Barack Obama, care erau vitali pentru neaşteptata pandemie ce s-a declanşat în 2020.

Pentru a complica şi mai mult lucrurile, politicile sanitare deficitare, axate pe profitul privat, sunt responsabile de faptul că 11 % dintre americani suferă de insecuritate alimentară, obezitate sau diabet şi, prin urmare, de un risc crescut de mortalitate de COVID-19.

De asemenea, pandemia a afectat în mai mare proporţie minorităţile, a scăzut speranţa de viaţă a hispanicilor cu peste 3,5 ani şi a sporit inegalităţile între albi şi negri.

"Pandemia a demonstrat în mod spectaculos cât de neadecvat este sistemul sanitar al acestei ţări în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii naţiei. COVID-19 a adâncit inegalităţile existente la nivel sanitar şi social în întreaga lume, dar acest lucru nu s-a văzut în nicio altă parte a lumii mai clar decât în SUA", a precizat Richard Horton, redactor şef al revistei The Lancet. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii